Dezvoltarea energiei din surse  regenerabile a crescut semnificativ economia țărilor producătoare de echipamente, care au obținut venituri suplimentare la buget și numeroase locuri de muncă. România nu a știut să profite de acest val și a acordat cele mai generoase subvenții din Europa pentru energia verde fără o politică industrială aferentă, subvenționând industriile altor țări cu aproape 20 de miliarde de euro, cât e factura asumată până în 2024. 

Ultimul raport al Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA), publicat pe 8 mai, arată că la nivel global existau anul trecut 10,3 milioane de locuri de muncă directe și indirecte în industria regenerabilelor, cu 5,3% mai multe ca în anul precedent.

Angajarea rămâne în principal concentrată în câteva țări, China, Brazilia, SUA, India, Germania și Japonia fiind în frunte. Doar China a reușit să absoarbă 43% din toate joburile din regenerabile. Procentul său e ridicat mai ales în încălzirea și răcirea solară (83%) și în fotovoltaic (66%), mai puțin în eolian (44%), se arată în raportul IRENA consultat de NewsEnergy.

  • Industria fotovoltaică (FV) a fost cel mai mare angajator (cu aproape 3,4 milioane de slujbe, în urcare cu 9% față de 2016). Anul trecut, s-a instalat o capacitate nouă record de 94 GW, ceea ce a dus creșterea locurilor de muncă în sector cu 8,7%. China, Japonia, SUA sunt primii trei angajatori în domeniu, iar – din Europa – Germania a luat crema, ocupând locul 7 la nivel global, în clasament mai fiind incluse Marea Britanie (loc 11) și Italia (loc 13).

Reflectând statutul său de lider în producția de echipamente FV și de cea mai mare piață de instalare, China a creat aproape două treimi locurile de muncă de la nivel global în acest sector, cu circa 2,2 milioane de locuri de muncă.

Am importat turbine eoliene de peste 3 miliarde de euro

  • Numărul de angajați în sectorul biocarburanților a ajuns la 1,93 milioane de persoane (în urcare cu 12%), majoritatea slujbelor în domeniu fiind generate pe lanțul agricol (în plantare și recoltare). America Latină, cel mai mare producător de biocombustibili, însumează aproape jumătate din toate locurile de muncă în sector la nivel global, în timp ce Europa – doar 10%. Acesta este singurul clasament în care apare și România, cu cel puțin 10.000 de locuri de muncă în domeniu, dar ne aflăm pe ultimul loc, înaintea noastră poziționându-se Polonia, Franța și Germania.
  • Industria eoliană onshore și offshore asigură 1,15 milioane de locuri de muncă, din care doar China acoperă 44%. Germania ocupă locul doi într-un clasament al primelor 16 țări angajatoare în domeniu, iar SUA – locul 3. Cu 3.105 MW instalați în eolian, una dintre cele mai mari capacități din Europa, România nu apare în acest clasament, în care pragul pentru a fi inclus este de 10.000 de joburi. Apar însă Danemarca, Olanda, Franța, Spania și Polonia, dintre țările europene. La un cost mediu pe echipamente de un milion de euro (deși în perioada de boom costul era mai mare, România încurajând sectorul eolian fix în perioada de vârf a costurilor), rezultă că factura importurilor este de peste 3 miliarde de euro. 

Un raport al WindEurope, asociația companiilor de profil de pe continent, arată că trei dintre cei mai mari cinci producători de turbine din lume sunt companii europene. Industria europeană are o cotă de 40% din turbinele eoliene vândute la nivel global, veniturile obținute de Europa la export fiind de 35 de miliarde de euro. 

  • În încălzirea și răcirea solară au fost create 807.000 de joburi, din care China acoperă 83%. Primele cinci țări asigură 94%, dar din top 10, patru țări sunt din Europa. În UE se estimează că acest sector a creat până acum 34.300 de locuri de muncă, din care peste 5.600 în Germania și Spania.
  • Hidrocentralele mari au angajat 1,5 milioane de oameni direct, din care 63% lucrau în operare și mentenanță.

Acordăm subvenții fără cap

Politica guvernamentală, incluzând gradul de angajament pentru transformarea sectorului energetic, este un factor cheie pentru dezvoltarea locurilor de muncă. „Politica include mandate, reglementări și un design al pieței care să sprijine dezvoltarea, precum și politici industriale care să creeze și să întărească valoarea locală”, se menționează în raportul IRENA.

În 2008, Parlamentul României, la inițiativa Comisiei de Industrii din Camera Deputaților condusă de Iulian Iancu și sub presiunile companiilor din domeniu, a aprobat una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru sectorul regenerabilor din Europa, catalogată de unii analiști din domeniu chiar cea mai generoasă. De asemenea, ea a fost aprobată chiar înainte de apariția directivei care stabilea țintele pentru fiecare stat membru.  

Impactul calculat și asumat de autorități este de 19,5 miliarde de euro, care trebuie plătiți până în 2024. În acest moment, impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor este de 11,1 euro/MWh, însă un proiect de lege din Comisia de Industrii prevede majorarea lui chiar din acest an la 11,7 euro/MWh, urmând să ajungă la 14,5 euro în 2022.

Sursa foto: Pixabay

RECOMANDĂRI:

Din 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă consum aproape zero de energie

Date Transelectrica: Panourile fotovoltaice „bat” turbinele eoliene la producție

Arabia Saudită vrea să devină cel mai mare producător de energie fotovoltaică din lume

Ministrul Energiei: Când au înghețat centralele eoliene, am pus cărbune în loc