Ordonanța de Urgență 114/2018 privind instituirea unor noi taxe și impozite a fost publicată sâmbătă, 29 decembrie, în Monitorul Oficial. Măsuri de o duritate fără precedent pentru piața de energie și gaze, precum plafonarea prețului la gaze naturale până în 2022 și impozite de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniu, au intrat astfel în vigoare, dinamitând tot ce s-a construit cu eforturi în ultimii doi ani. În plus, măsurile vin după o serie lungă de taxe majore introduse acestui sector în ultimii doi ani, dar și după încercări și repetate ale unor parlamentari de a anula liberalizarea pieței de energie.

„Mâna întinsă care spune o poveste”, acesta a fost de fapt discursul extrem de populist ținut de Liviu Dragnea pe 17 decembrie, în ședința Consiliului Național al PSD. „Lăcomia” multinaționalalelor acuzată de liderul PSD este de fapt „foamea” uriașă de bani la bugetul statului, depășit de cheltuielile cu pensiile, salariile și ajutoarele sociale.

Ministerul Finanțelor, condus oficial de Eugen Teodorovici și de facto de Darius Vâlcov, condamnat pentru spălare de bani, nu a ezitat, două zile mai târziu, să anunțe noi taxe uriașe, precum cea de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energiei electrice și gazelor naturale. Sunt companii cu cifre de afaceri uriașe, de miliarde de lei, iar noile taxe se vor regăsi tot în prețul electricității și gazelor plătit de consumatori, după cum prevede legea.

Așa cum s-au regăsit toate taxele introduse de Guvern în ultimii doi ani acestor companii. Să ne reamintim:

  • Deși supraimpozitul asupra veniturilor suplimentare obținute de producători din liberalizarea prețului la gaze (instituit prin Ordonanța 7/2013) avea aplicabilitate până la 31 decembrie 2017, Parlamentul a decis anul trecut să aplice nelimitat acest impozit. Prevederea a fost unul dintre amendamentele aduse de Comisia de Industrii din Camera Deputaților la proiectul de lege pentru aprobarea OG 7/2013.
  • Tot atunci, printr-un alt amendament făcut de aceeași Comisie, s-a schimbat formula de calcul a impozitului, cota de impozitare fiind majorată de la 60% la 80% pentru prețurile de vânzare a gazelor care depășesc 85 lei/MWh, numai pentru partea de preț care depășește acest nivel. Ambele inițiative au primit susținerea Ministerului de Finanțe.
  • Revendicarea a cel puțin 90% din profitul net al companiilor, dar și a unor dividende speciale din rezervele destinate investițiilor a fost o altă măsură introdusă anul trecut, poate cea mai periculoasă, fiindcă a deturnat miliarde de lei destinate modernizării sistemului energetic, învechit și cu nevoi uriașe de finanțare, către acoperirea deficitului bugetar.
  • O altă formă de a scumpi gazele produse intern a fost ordinul emis în februarie 2018 de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), prin care redevențele aplicate producătorilor se raportează nu la prețul efectiv de vânzare realizat în România, ci la cel de pe Bursa de gaze CEGH din Viena, care e mai mare. De pildă, dacă prețul mediu al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri cu livrare în trimestrul IV al acestui an este de 96 lei/MWh, la bursa CEGH acesta este de 117 lei/MWh, echivalent, conform datelor dintr-un raport financiar al Romgaz, consultat de NewsEnergy.
  • Mai mult, membrii Comisiei de Industrii și Servicii, împreună cu cei ai Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, au propus eliminarea posibilității deducerii redevenței din impozitul pe veniturile suplimentare, așa cum era instituit prin OG 7/2013, precum și să aplice acest impozit pe veniturile suplimentare luând în calcul prețul de referință al gazelor de la Bursa din Viena, care e mai mare decât cel din România. Companiile din domeniu au avertizat că investițiile vor fi puse grav în pericol dacă se va întâmpla acest lucru. Dincolo de scăderea producției autohtone, Parlamentul nu face altceva decât să scumpească artificial gazele, făcându-le mai puțin competitive cu cele rusești.
  • Supraacciza pe carburanți, reintrodusă în 2017

Consumatorii săraci, mințiți că vor fi protejați

Conform reglementărilor, toate taxele și impuse de stat sunt cheltuieli ale furnizorilor recunoscute de către ANRE în facturi.

Deși la adoptarea OG 7 /2013 s-a spus că banii din supraimpozit vor merge la ajutorarea consumatorilor vulnerabili, în realitate au mers doar la acoperirea deficitului bugetar, aproape un miliard de lei fiind strâns anual doar din această taxă. Mai mult, anul acesta Guvernul a decis să amâne implementarea prevederilor mai favorabile consumatorilor vulnerabili până în 2021.

  • Romgaz, cel mai mare producător de gaze pe plan intern, arată într-un raport financiar consultat de NewsEnergy că numai în primele nouă luni ale acestui an a virat la bugetul de stat pentru impozitul pe venituri suplimentare suma de 370 milioane lei, față de 266 milioane lei în perioada similară a lui 2017.

Supraimpozitul plătit de Romgaz în primele nouă luni ale acestui an a reprezentat 13% din cifra de afaceri de 2,78 miliarde lei obținută din vânzarea de gaze și 36% din valoarea profitului net al companiei, de 1,02 miliarde lei.

Pe cine ajută cu adevărat plafonarea prețurilor la gaze

Pe lângă introducerea unei noi taxe de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul gazelor și energiei electrice și termice, Guvernul a decis în paralel, prin ordonanța de urgență publicată sâmbătă în Monitorul Oficial, plafonarea prețurilor la gaze până în 2022. Totodată, producătorii de electricitate, în cea mai mare parte de stat, vor trebui să vândă din nou pentru populație la prețuri stabilite de către ANRE, după ce în ultimii doi ani au făcut profituri record vânzând energia tot mai scump și livrând apoi câștigurile la bugetul de stat.

Măsura vine după ce România începuse să facă pași importanți în liberalizarea pieței. Concurența pe piața electricității începuse să crească, furnizorii se întreceau în a oferi servicii tot mai complexe în pachetul de produse. La gaze, tranzacțiile pe bursă s-au dezvoltat semnificativ, depășind procentul de 30% impus prin lege.

  • De asemenea, „înghețarea” prețurilor se va aplica din primăvară, când oricum consumul populației și prețurile scad, mai ales în contextul ieftinirii petrolului, care se va reflecta și în prețul gazelor.

Astfel, Guvernul a decis prin noua OUG ca toți producătorii de gaze să nu vândă către furnizori și clienți finali eligibili (adică mari consumatori) la prețuri mai mari de 68 lei/MWh în contractele de vânzare cu livrare pe teritoriul României, în perioada 01.04.2019 – 28.02.2022.

  • În piață se vehiculează deja informația că măsura este o „dedicație” pentru Ioan Niculae, care ar vrea să redeschidă combinatele chimice pe care le deține prin grupul Interagro, profitând de prețurile artificiale mai mici. Asta în condițiile în care omul de afaceri a fost condamnat cu executare în dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae”, pentru delapidarea Romgaz, prejudiciată cu aproape 300 milioane de lei în perioada anchetată de procurori, 2005-2010.

Pe de altă parte, odată cu plafonarea prețului la gaze, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților, pesedistul Iulian Iancu, își vede „visul” de a se reveni la prețurile reglementate împlinit.

După ce Guvernul a menținut până la finele lunii martie 2017 prețul gazelor vândut de producători la nivelul de 60 de lei/MWh, din aprilie 2017 prețurile au fost liberalizate complet, prin OUG 64/2016. De atunci, Iulian Iancu a criticat continuu liberalizarea, acuzând producătorii de creșteri prea mari ale prețurilor, și a încercat să readucă prețul oferit de producătorii de gaze sub controlul statului.

  • Astfel, în proiectul legii de aprobare a OUG 64/2016, Comisia de Industrii a aprobat amendamente care prevedeau menținerea prețurilor reglementate la producătorii de gaze și după 31 martie 2017. Amendamentele au fost introduse chiar de către cei doi furnizori, E.ON și Engie, care împreună acoperă peste 90% din consumul de gaze al populației.

Mai exact, cei doi furnizori ceruseră ca, până la data de 30 iunie 2021, producătorii să pună cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie, necesare acoperirii consumului  clienţilor casnici, inclusiv cantităţile destinate producătorilor de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei, astfel încât să asigure necesarul de consum pentru componenta reglementată.

Un alt amendament introdus de cei doi furnizori prevedea că ANRE va determina anual preţul producţiei interne de gaze naturale pentru cantităţile destinate consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, în intervalul 1 iulie 2017 – 30 iunie 2021. 

Mai mult, cei doi furnizori s-au pronunțat public în repetate rânduri în defavoarea liberalizării prețului gazelor la producător. Dacă proiectul de lege nu a fost aprobat de plenul Camerei Deputaților în forma agreată în Comisia de Industrii, acum, Guvernul le-a aprobat cerința furnizorilor, înghețând prețurile până în februarie 2022, măsură care contravine regulilor privind piața liberă comunitară și care cu siguranță va declanșa reacții din partea Comisiei Europene.

În motivarea deciziei, se arată că fără plafonarea prețului la producător „există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile”.

Președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților i-a susținut permanent pe cei doi furnizori care controlează piața de gaze la consumatorii casnici. În dezbaterea din 20 iunie 2018 din plenul Camerei Deputaților asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2016, Iulian Iancu i-a acuzat pe producători că au majorat prețurile cu 50% anul trecut, după liberalizare.

  • El a spus că această majorare nu se regăsește imediat în factură „pentru că reglementările spun aşa: creşterea de la producător se duce la furnizor, furnizorul o suportă un an de zile, se duce la reglementator (ANRE – n.r.) şi cere recunoaşterea, şi recunoaşterea o face reglementatorul, în ce procent crede el că e suportabil pentru consumator. De aceea n-aţi văzut la consumator imediat creşterea. Şi n-o s-o vedem acum. Dar aţi găsit-o în industrie, aţi găsit-o în producţia de energie electrică. (…) Şi de la producător se duce în industrie, în producţia de energie, se duce în toate produsele acestei ţări.” , a spus Iancu, conform stenogramei ședinței, consultate de NewsEnergy.

Potrivit datelor Romgaz care se văd și în graficul din articol, în realitate, prețul pentru consumatorii industriali a rămas pe aceeași linie, între 70 și 90 de lei/MWh, și după liberalizare. Singurul care a crescut a fost prețul pentru consumatorii casnici, care a urcat în mod natural de la nivelul artificial de 60 lei/MWh la nivelul pieței, stabilit de cotațiile de la Bursa Română de Mărfuri, adică până la o medie de 75 lei/MWh în ultimul trimestru din 2017. La un calcul simplu, creșterea a fost așadar de 25%, iar din factura totală plătită de consumatorii casnici, costul de achiziție al gazului reprezintă mai puțin de jumătate. În 2018, prețul mediu a urcat 91 lei/MWh, în primul trimestru, dar tradițional iarna prețurile sunt mai mari.

  • Pe de altă parte, doar în 2018 ANRE a aprobat deja trei scumpiri ale gazelor pentru populație, respectiv: cu 8,3% la 10 ianuarie, cu 10% la 1 aprilie, apoi cu aproape 6% la 1 august, ceea ce ridică semne de întrebare.

Dincolo de plafonarea prețurilor, ANRE va reintroduce coșul de gaze din surse import/intern, ceea ce va favoriza importurile de gaze rusești și va distorsiona și mai mult piața.

Mai e un lucru important de menționat: plafonarea prețurilor vine în contextul în care România se pregătește să înceapă producția de gaze în Marea Neagră, care ne-ar fi propulsat în topul producătorilor din UE și ne-ar fi făcut total independenți de o Rusie tot mai agresivă în regiune. Măsura va descuraja și mai mult investitorii, care deja au amânat pentru anul viitor luarea unei decizii, din cauza tergiversării legislației de către Comisia de Industrii și creșterii fiscalității în domeniu.

Poziția României la Bruxelles, compromisă total

În mod ironic, noile măsuri privind piața energiei au fost anunțate chiar în ziua în care ministrul Energiei, Anton Anton, a preluat, în mod simbolic, de la omologul său austriac, Preşedinţia Consiliului Energie.

„Prioritățile Președinției Române în domeniul energiei vor aborda mai multe dimensiuni. Din perspectivă legislativă, Președinția Română va acorda o atenție deosebită confirmării acordurilor politice pentru dosarele aferente reformei pieței de energie electrică. 

Președinția Română va depune eforturi constructive în avansarea negocierilor Directivei Gaze Naturale, în vederea instituirii unui cadru legislativ coerent și transparent pentru piața de gaze naturale la nivel european, reflectând voinţa politică a colegiuitorilor.

Președinția Română va duce mai departe eforturile la nivel european pentru continuarea implementării Uniunii Energetice”, a transmis atunci Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă.

Dar una anunța Guvernul la Bruxelles și alta făcea la București.