Situația de la Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă care asigură aproape 20% din consumul intern de energie electrică, a devenit îngrijorătoare, în urma defecțiunilor tot mai dese care au apărut în ultimele luni în special la Unitatea 2. Îngrijorătoare pentru că ele vin în contextul unei politici iresponsabile a statului de a numi doar manageri interimari, cu zero experiență în domeniu, ignorând normele CNCAN aprobate anul trecut care impun directorilor și membrilor din Consiliul de Administrație competențe în domeniul nuclear, dat fiind specificul acestui tip de activitate.

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) reprezintă autoritatea națională în domeniul reglementării, autorizării și al controlului activităților nucleare din România. Conform legii, CNCAN are în sfera sa de competențe legislația și reglementările în domeniul desfășurării în siguranță a activităților nucleare în România. Iar Norma NSN-23 aproabată de CNCAN în iunie anul trecut prevede că personalul de conducere din companiile care exploatează instalații nucleare trebuie să aibă competențe specifice domeniului, dovedite printr-un permis eliberat de CNCAN.

„Toate categoriile de personal de conducere cu funcţii importante pentru securitatea nucleară, identificate conform prevederilor art. 6, inclusiv cele care nu au fost explicit menţionate în normele specifice emise de CNCAN, trebuie să deţină permise de exercitare eliberate de CNCAN. Aceste categorii de personal includ poziţiile de director general, director general adjunct, director de sucursală, director, director adjunct, inginer şef şi poziţiile echivalente din schema organizatorică a titularului de autorizaţie, care exercită funcţii importante pentru securitatea nucleară”, este prevederea expresă din Art. 23 – (1) al acestei norme.

„Membrii consiliului de administraţie şi/sau supraveghere al titularului de autorizaţie care au atribuţii şi autoritate pentru luarea unor decizii cu impact asupra securităţii nucleare trebuie să demonstreze că au cunoştinţele, îndemânările şi atitudinile necesare, în urma verificării de către CNCAN, utilizând obiectivele de examinare şi întrebările din anexele nr. 1 şi 2 la prezentele norme, conform prevederilor alin. (5)”, se arată în Art .23 aliniatul 8.

Norma NSN-23 are termen de implementare de un an, însă chiar și așa ea prevede clar că nu oricine poate fi numit la conducerea Nuclearelectrica, ci trebuie personal cu experiență și competențe în domeniul nuclear.

De la foști PR-iști la liber-profesioniști

În schimb, Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Nuclearelectrica, a făcut numiri care nu țin cont deloc de aceste prevederi. În vara anului trecut, director general a devenit Cosmin Ghiță, un tânăr de doar 28 de ani, fără experiența necesară conducerii unei companii de o asemenea anvergură, strategică pentru statul român. Mandatul interimar al acestuia a fost prelungit până în prezent, întrucât ministerul nu a finalizat nici acum procedura de selecție a unui manager conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, act normativ care de asemenea cere ca recrutarea să se facă ținând cont de specificul activității fiecărei companii.

Despre experiența managerială necesară pentru conducerea unei companii de talia Nuclearelectrica a lui Cosmin Ghiță –  – sau mai exact despre lipsa ei – presa a scris pe larg. Cosmin Ghiță este cunoscut publicului mai ales ca fost consilier de PR pentru compania Chevron România, grupul american care a fost implicat în scandalul explorării gazelor de șist la Vaslui.

De asemenea, dacă ne uităm la componența Consilului de Administrație, observăm că cinci din cei șapte membri, numiți sau reconfirmați în funcție, după caz, în luna decembrie, nu au experiență în domeniu:

  • Robert Tudorache, președintele CA, la bază avocat, cu experiență anterioară în bănci. Singura lui tangență cu energia vine din faptul că în ianuarie 2017 a fost numit Secretar de stat la Ministerul Energiei, în urma calității sale de președinte al ALDE Pitești.
  • Cristian Dima, a cărui experiență profesională a trecut de la pescuit și vânătoare, spital de obstretică-ginecologie, ambarcațiuni de agrement, teatru și mediu. Este președintele ALDE Galați.
  • Mihai Daniel Aniței, care a lucrat pentru un furnizor de îndulcitori, un producător siderurgic, în industria de construcții, fertilizanți;
  • Dragoș Ionuț Bănescu, un fost comisar al Fiscului din Brașov, fost membru în CA al CEC Bank, fost secretar general în Ministerul Muncii sau Finanțelor, absolvent al unui master la SRI;
  • Mirel Alexandru Marcu, cu experiență în imobiliare și construcții.

Singurii cu experiență relevantă în domeniu sunt:

  • Cristian Gentea, inginer fizician, director adjunct de securitate nucleară la Sucursala Cercetări Nucleare Pitești
  • Elena Popescu, doctor în inginerie energetică

Puteți citi integral CV-urile lor aici. În board-ul Nuclearelectrica s-au mai perindat însă anul trecut și alte personaje, tot cu mandat interimar de patru luni și cu zero experiență necesară, atuul lor fiind însă conexiunile în zona PSD-ALDE, coaliția aflată la guvernare. Printre ei, Andreaș Eva-Georgeta, o fostă consilieră pe relaţii externe a lui Sorin Grindeanu de pe vremea când acesta era preşedintele CJ Timiş, sau Anton Cristian Romulus, un „liber profesionist”, candidat fără succes din partea ALDE la funcţia de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Numirile politice nu s-au oprit aici. În luna decembrie 2017, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a numit pe poziția de directori generali adjuncți, responsabili de achiziții și investiții, pe Dan Laurențiu Tudor, un expert în instalații sanitare și fost consilier al lui Daniel Chițoiu (un om-cheie în ALDE), și pe Țoni Viorel Lary, fost consilier județean la Buzău din partea Partidului Poporului  – Dan Diaconescu, migrat apoi la PSD.

Dan Laurențiu Tudor a fost numit pentru a coordona activitățile referitoare la achiziții publice, juridic, afaceri corporatiste și strategii și politici de resurse umane la nivel de companie. Țoni Viorel-Lary a fost desemnat să coordoneze activități aferente dezvoltării proiectelor de investiții și activități de realizare a veniturilor aferente tranzacțiilor cu energie.

Pe lângă aceste numiri controversate, Guvernul a aprobat în 2017 , dar și în acest an confiscarea a 90% din profiturile realizate de companiile din subordine, indiferent de necesarul lor de investiții. Mai mult, a cerut și a primit și o parte din banii din rezerve, determinând companiile să se împrumute pentru proiectele mari. În paralel cu maximizarea profiturilor, cheltuielile de investiții/mentenanță au fost reduse.

În cazul Nuclearelectrica, față de 303,8 milioane lei, de aproape trei ori mai mare ca în 2016, cheltuielile de investiții au ajuns la cel mai mic nivel al ultimilor cinci ani, potrivit datelor sintetizate de NewsEnergy.ro, conform datelor disponibile pe site-ul companiei. La CNE Cernavodă gradul de realizare a investițiilor a fost de doar 44%, ajungând la suma de 87,36 milioane lei, față de 196,75 milioane de lei prevăzute.