Centralele pe cărbune nu mai acoperă nici 20% din producția de energie la ora aceasta, din cauza problemelor pe care le are în aprovizionarea cu combustibil, situație care a condus la necesitatea de a opri din grupuri. România produce însă aproape 1.300 de MW doar din capacitățile eoliene, fotovoltaice și biomasă, aproape cât cele pe cărbune, arată datele publicate în timp real de Transelectrica, operatorul sistemului.

La ora 13.15, în România se produceau 7.246 MW, din care centralele pe cărbune mai acopereau circa 19%, cu 1.375 MW, după ce mai multe grupuri ale Complexului Energetic Oltenia au fost retrase din funcțiune, din cauza lipsei stocurilor de cărbune. Un grup de 330 MW de la Rovinari a fost închis chiar azi noapte.

  • Pe primul loc în producție se află centralele pe hidrocarburi (gaze și păcură), cu o putere de 1.896 MW – 26,17%. Centralele eoliene asigurau 706 MW (9,76%), iar surpriza vine de la cele fotovoltaice, care produceau 509 MW (7%). Alți 62 MW sunt asigurați de centralele pe biomasă.

Producția nu acoperă însă necesarul de consum intern, astfel că România importă peste 1.300 MW.

Capacitățile de producție zac în ruină

Teoretic, România are unități dispecerizabile pe hidrocarburi, la dispoziția Sistemului Energetic Național, cu o putere instalată de 4.535 MW, majoritatea la compania de stat Electrocentrale București și filialele sale din Galați, Brăila și Constanța, însă mare parte dintre ele fie nu au autorizație de mediu, fie sunt retrase din exploatare, ori intrate în conservare, arată datele operatorului de sistem, Transelectrica. Singura investiție într-o centrală nouă este una privată, a companiei OMV Petrom, într-o unitate de 885 MW la Brazi.

Pe cărbune, unitățile dispecerizabile sunt de 5.915 MW, însă, la fel, din cauza lipsei investițiilor, multe dintre capacități sunt închise.

În hidro, capacitatea totală de producere instalată și disponibilă în SEN este de 6.163 MW. Hidroelectrica nu poate suplini însă din producţia proprie o eventuală închidere totală a Complexului Energetic Oltenia, din cauza debitelor foarte scăzute ale râurilor, a declarat, joi, pentru Agerpres, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica.

„Comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă, debitele râurilor sunt mult mai scăzute, însă am intrat în iarnă cu rezervele din lacuri mai mari decât cele obligatorii din programul de iarnă”, a spus Badea.

El a arătat că, în general, Hidroelectrica este cea care echilibrează sistemul, însă, în situaţia din aceste zile, când Complexul Energetic Oltenia riscă să fie oprit din lipsa cărbunelui, producătorul hidro nu poate suplini întreaga producţie a grupurilor pe lignit.

„Nu putem suplini 100% producţia de energie la de Complexul Energetic Oltenia, cu debitele de acum. Putem produce maximum 3.500 – 3.800 de MW”, a arătat Badea.

Minerii de la cariera Jilț Nord au oprit vineri, în semn de protest, lucrul, iar greva spontană s-a extins la toate carierele. Oamenii nu au fost mulțumiți de suma de 700 de lei brut (peste 300 de lei net) promisă ieri de conducerea companiei. La această oră, ministrul Energiei, Anton Anton, se află la Târgu Jiu, pentru negocieri cu sindicatele de la Complexul Energetic Oltenia.