După un proces care a durat câțiva ani, Comisia Europeană a stabilit că Gazprom a practicat prețuri de monopol pe piața europeană. Cu toate astea, Comisia nu a impus nicio amendă Gazprom, iar statele rău tratate nu vor primi nicio compensație. Acesta este sfârșitul solidarității energetice europene, se arată într-o analiză publicată de Warsaw Institute Foundation (WIF).

„În acordul făcut recent cu Gazprom, Bruxelles a confirmat că UE a fost divizată în două categorii ani la rând. Statele vestice, cu Germania în frunte, au primit gaze naturale la prețuri mult mai mici decât țările central și est-europene. Cu toate astea, Comisia nu a impus nicio amendă Gazprom, iar statele rău tratate nu vor primi nicio compensație. Asigurarea că Gazprom va trebui să trateze Polonia sau Estonia în același fel ca pe Olanda sau Italia nu reprezintă nimic altceva decât vorbe goale. De ce? Pentru că multe state central și est-europene vor să își diversifice sursele de gaz din import pentru a limita la maximum cooperarea cu Rusia. Comisia Europeană însăși a tratat aceste țări ca pe state membre de categoria B. Este sfârșitul solidarității energetice europene. Este de asemenea un semn rău pentru cazul Nord Stream 2 și pentru tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, Belarus și Polonia”, scrie în analiza publicată de WIF.

  • În 2015, Comisia Europeană a arătat că opt state membre – Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – au fost tratate inferior de către Gazprom. În loc de sancțiuni, acordul între Bruxelles și Gazprom stabilește că grupul rus este obligat să ia măsuri astfel încât să nu încalce regulile antitrust ale UE și să nu discrimineze niciun stat membru. Obligațiile sunt valide timp de opt ani, iar amenda pentru încălcarea lor poate ajunge la 10% din cifra de afaceri globală a grupului rus.

„Un asemenea final al procesului este un succes pentru Gazprom. (…) La schimb, se sfârșește cu nicio amendă pentru Gazprom și nicio compensație pentru companiile rău tratate. Gazprom nu doar că a evitat amenzile, dar, mai mult, a câștigat trei ani care au trecut de la începutul procedurii. În acest timp, rușii au continuat să folosească practicile criticate și doar acum sunt obligați să le schimbe. O asemenea decizie a Comisiei Europene înseamnă că Rusia are parte de un tratament special. E necesar să ne amintim că procesele precedente similare s-au finalizat nu doar cu obligații de respectare a regulilor UE, ci și cu amenzi, așa cum a fost cea de o jumătate de miliard de euro pentru Microsoft, în 2013”, mai susțin cei de la WIF.

Bruxelles, la ordinele Berlinului

Potrivit acestora, „un asemenea tratament blând pentru Gazprom al CE asigură că, în problema cooperării cu Rusia pe problema gazelor, Bruxelles va îndeplini ordinele Berlinului. În prezent, acest gen de bătălie are loc pentru stabilirea statutului legal al părții offshore pentru Nord Stream 2 – pe o parte se află avocații și oficialii din Bruxelles care forțează o soluție favorabilă Rusiei (și Germaniei), iar pe cealaltă parte e coaliția statelor europene care combat proiectul. Din păcate, totul indică faptul că Berlin nu va renunța la proiectul Nord Stream 2. Felul în care s-a finalizat procedura antitrust împotriva Gazprom înseamnă că nu există solidaritate în problematica energetică între statele membre. Statele vestice ale UE au tolerat ani la rând tratamentul inegal al noilor state membre de către Gazprom, iar acum nici măcar nu le-au ajutat în lupta de a obține compensații. Situația este similară în cazul Nord Stream 2. Germania vrea ca acest proiect să fie realizat pentru că o va face un hub de gaze pentru o mare parte a Europei. Interesele Poloniei și ale altor state nu sunt deloc importante. Nimeni nu ar trebui să își facă iluzii că Polonia se poate baza pe marii aliați europeni în problema securității energetice. Singura speranță stă în SUA și în punerea în aplicare a Inițiativei Celor Trei Mări (Baltică – Adriatică – Neagră – n.red.), la nivelul gazelor naturale”.

În acest an, Inițiativa celor Trei Mări se va reuni la București. La acest summit „participă şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Foto: Margrethe Vestager (stânga), comisarul europeană pentru Competitie, a ținut o conferință de presă pe subiectul abuzului de poziție dominantă al Gazprom, alături de Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al CE. Sursa: Comisia Europeană

RECOMANDĂRI:

Decizie majoră la Bruxelles: Gazprom scapă nesancționat pentru practicile abuzive

ANALIZĂ. Securitate energetică sau dependență de Rusia? Trei erori grave ale statului român

Petro Poroşenko: Dacă Europa va susține Nord Stream 2, va hrăni monstrul care o urăște

Războiul energetic al Rusiei și riscurile pentru Europa

Iulian Fota: Traversăm cea mai periculoasă perioadă de la sfârșitul Războiului Rece

Analistul Vladimir Socor: Regiunea Mării Negre, un laborator de experimente pentru Rusia