Politica fiscală a guvernului de la Paris de a reduce poluarea, încurajând decarbonizarea, a dus la proteste masive în Franța. Circa 300.000 de oameni au ieșit în stradă la finele săptămânii trecute pentru a condamna majorările de taxe pe carburanți impuse, pe care le consideră opresive. Mai mult însă, „vestele galbene” au sprijin popular larg: trei sferturi dintre cetățeni consideră că protestele sunt justificate și cei mai mulți spun că taxele ar trebui anulate. Ceea ce s-a întâmplat în Franța zilele acestea arată cum oamenii de rând, mai ales cei săraci, trebuie să suporte costul luptei împotriva schimbărilor climatice.

„Într-o perioadă de neliniște populară crescândă legată de impactul negativ asupra mediului al globalizării și de apeluri pentru acțiuni guvernamentale, protestele din Franța arată că guvernele pot plăti un preț când aleg să acționeze și că cea mai mare povară a politicilor prietenoase cu mediul cade adesea pe umerii celei mai sărace pături a populației”, se arată într-o analiză publicată de Quartz.

Încă de la alegerea sa din mai 2017, Macron s-a poziționat ca un lider în probleme de mediu, conducând negocierile legate de Acordul de la Paris și lansând inițiativa „Make our planet great again”, pentru finanțarea cercetării privind schimbările climatice. Tot Franța a găzduit, la finele anului trecut”, prima ediție a summit-ului One Planet, care a reunit la un loc liderii globali implicați în Acordul de la Paris.

Planurile ambițioase nu au sprijin popular

Franța are ambiția de a interzice total vânzările de mașini pe carburanți din 2040, așa că Executivul francez a decis să mărească taxele cu 7,6 cenți pe litru la motorină și cu 3,9 cenți pe litru la benzină, la începutul lui 2018.

  • O nouă majorare de 6,5 cenți pe litru la motorină și una de 2,9 cenți la benzină este programată pentru anul viitor, în condițiile în care taxele reprezintă circa 60% din prețul carburanților în Franța, fiind deja unele dintre cele mai mari din Europa, notează Financial Times.

Problema pentru echipa lui Emmanuel Macron este că sistemul de taxare a încurajat consumatorii, pentru câteva decenii, să cumpere vehicule cu motoare diesel, așa că peste 60% din mașini și 95% din camioanele ușoare din Franța erau pe motorină, în 2016.

În ciuda protestelor, Francois de Rugy, ministrul mediului și energiei din Franța, a declarat că nu va renunța la planul legat de creșterea taxelor.

„În materie de fiscalitate ecologică vom continua pe traiectoria prevăzută. A nu o face ar fi inconştienţă”, a spus De Rugy, într-un interviu pentru „Le Parisien”.

Acesta afirmase anterior, la scurt timp după numirea sa în funcție, că nu se va “abate de la calea transformării ecologice”.

Ultimele date publicate de Comisia Europeană, în Oil Bulletin, arată că, pe 19 noiembrie, litrul de benzină 95 în Franța costa 1,459 euro, iar cel de motorină costa în medie 1,465 euro. Comparativ, în România prețul mediu pe litru de benzină era de 1,160 euro, iar pe cel de motorină – 1,255 euro.