Orașul minier polonez Katowice a fost, timp de două săptămâni, gazda celui mai important summit privind schimbările climatice din ultimii ani, COP24. Totuși, președintele Poloniei a anunțat, chiar în timpul acestui eveniment, că nu va permite nimănui să „omoare” mineritul, în ciuda aerului toxic din cauza căruia circa 40.000 de polonezi mor anual prematur și a avertismentelor privind dezastrul climatic.

Între 3 și 14 decembrie, lideri din aproape 200 de țări s-au strâns la Katowice ca să agreeze un plan de acțiuni urgente pentru implementarea Acordului de la Paris. Specialiștii reuniți în orașul cu tradiție minieră au avertizat că majorarea emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii ani a fost cauzată de utilizarea mai mare a cărbunelui pentru producția de energie.

  • Cărbunele este inamicul numărul unu al planetei, cu circa 3,5 miliarde de tone de cărbune arse anual, generând circa 45% din emisiile globale, așa că până la mijlocul secolului, trebuie eliminat complet.

Cu toate astea, președintele Poloniei, Andrzej Duda, i-a informat pe cei prezenți la COP24 că nu are „niciun plan astăzi să renunțe complet la cărbune”. Mai mult, într-o întâlnire avută pe 4 decembrie cu un grup de mineri, le-a dat asigurări că nu va permite nimănui să „omoare” mineritul polonez.

Nu vă faceți griji. Atât timp cât sunt președintele Poloniei, nu voi permite nimănui să omoare mineritul polonez”, le-a spus Duda minerilor în orașul Brzeszcze, din sudul Poloniei. El a adăugat că economia Poloniei va continua să se bazeze pe cărbune.

În ciuda discursurilor emoționante ținute cu o zi înainte la COP24, care avertizau că lumea se va prăbuși dacă nu renunță la combustibilii fosili, pe 8 decembrie, o trupă de muzicieni mineri a mărșăluit pe străzile orașului Katowice, pentru a o celebra pe Sfânta Barbara, patroana minerilor. Gestul lor arată că mineritul este încă o tradiție foarte vie în Silezia poloneză. În plus, printre sponsorii COP 24 s-au aflat trei companii miniere de stat din Polonia, iar standul orașului Katowice în centrul de conferințe care găzduia reuniunea COP24 a fost ca un „altar” închinat cărbunelui, cu obiecte confecționate din acest combustibil, inclusiv cercei.

33 din cele mai poluate 50 de orașe europene sunt în Polonia

În prezent, circa 80% din electricitatea Poloniei este generată de centralele pe cărbune, iar această țară are în plan să construiască noi centrale. Printre efecte: Polonia este „capitala smogului” din Europa, țara în care se află 33 dintre cele mai poluate 50 de orașe europene. Datele colectate de Agenția Europeană a Mediului, cu prilejul reuniunii delegaților de la COP24, au arătat că orașul Katowice este al doilea cel mai poluat oraș de pe continent, nivelul de particule fiind de două ori mai ridicat decât cel considerat sigur de Organizația Mondială a Sănătății, după cum a relatat publicația The Independent.

În Polonia, însă, sindicatele minerilor sunt extrem de puternice și cu siguranță guvernul nu își dorește conflicte cu oameni ieșiți masiv în stradă. Și mai e un aspect: cărbunele îi asigură Poloniei securitate energetică, în condițiile în care încă depinde în bună măsură de gazele naturale de la ruși, iar guvernul polonez face eforturi să reducă această dependență.

Din cauza sărăciei, polonezii se încălzesc cu resturi de cărbune

Și totuși, polonezii de rând au început să acorde o atenție tot mai mare poluării, după campaniile de informare derulate de organizațiile ecologiste. „Mișcarea anti-smog a început cam de 5-6 ani în Polonia, dar acum e foarte-foarte puternică. În Silezia, în special, avem foarte mult smog. Oameni din Cracovia au început să își instaleze sisteme de alertare la smog, acum vedem inclusiv în orașe mici, fiindcă au simțit că e ceva rău cu aerul”, a povestit Jacek Bozek, activist de mediu, membru al Fundației Ashoka Polonia.

L-am întâlnit pe Jacek Bozek în orașul Katowice săptămâna trecută, la evenimentul „Inovații sociale pentru combaterea sărăciei energetice”, organizat de Ashoka și Fundația Schneider Electric.

  • Jacek recunoaște că problema reducerii poluării e complicată, într-o țară dependentă masiv de cărbune și cu un lobby puternic al industriei. În plus, mai e la mijloc problema sărăciei, în condițiile în care peste 4 milioane de sobe folosesc cărbunele pentru încălzire în Polonia. Mai mult, foarte mulți oameni se încălzesc cu resturi de cărbune.

„Acestea sunt mult mai ieftine decât cărbunele, chiar dacă este un combustibil teribil pentru sănătate. Asta e problema acum. Dacă vrei sa le spui oamenilor să schimbe cu cărbune mai bun, au nevoie de bani”, a explicat Jacek Bozek.

El a adăugat că Guvernul vrea să dea posibilitatea oamenilor să schimbe centralele cu unele mai performante. „Noi, majoritatea ONG-urilor, credem că nu e bine acest mod, să schimbi soba veche cu una nouă, dar tot pe cărbune. Nu ăsta e drumul, fiindcă peste 10 ani soba nouă va fi veche”, a adăugat acesta.

Totuși, organizațiile au început să le explice localnicilor care sunt efectele cărbunelui pentru sănătate, inclusiv în biserici sau în școli.

„Un pas complet nou acum pentru mișcare este că oamenii, care în general vor să fie în formă, au început să se gândească altfel la sănătate, ceea ce acum e un punct important pentru campanie. Acum mulți oameni știu că poluarea are efecte teribile asupra sănătății lor. ONG-urile au început să colaboreze cu spitale. 40.000 de oameni mor anual în Polonia din cauza poluării”, a adăugat activistul polonez.

Potrivit acestuia, toară energia în orașele poloneze e pe cărbune, fie că vorbim de căldură sau electricitate, și, deși se discută despre o centrală nucleară de peste 10 ani, „toată politica se învârte în jurul cărbunelui”.

Negocierile de la COP24, afectate de protestele de la Paris

Protestele „vestelor galbene” de la Paris au trimis unde de neliniște și la Katowice, unul dintre elementele centrale ale discuțiilor fiind „tranziția justă” spre tehnologii mai curate, care să protejeze oamenii săraci și locurile de muncă.

Gilles Vermot Desroches (foto), Schneider Electric Sustainability & BOP SVP, a declarat, la evenimentul organizat în parteneriat cu Fundația Ashoka, că „ceea ce se întâmplă în Franța arată că nu poți progresa dacă nu ai grijă de oameni”.

„(Tranziția – n.r.) e mai costisitoare pentru oamenii săraci, fiindcă ei plătesc mai mult decât ceilalți, a spus vicepreședintele Schneider Electric, menționând și conceptul mai nou  de <<climă pentru oameni>>.

El a adăugat că una dintre noutățile de la COP24 a fost că tema sărăciei energetice a fost un punct de discuție „în mijlocul consensului”. „Peste un miliard de oameni din lume nu au acces la electricitate. Împreună cu European Environment Foundation, organizație care se concentrează pe sărăcia energetică, am agreat să ne unim eforturile”, a mai spus acesta.

În 2019, în parteneriat cu Fundația Schneider Electric, Ashoka va derula cea de-a treia ediție a programului „Tackle Energy Poverty Solutions Accelerator” – o competiție de proiecte pentru tratarea sărăciei energetice –  în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria.  

(Surse foto: United Nations Climate Change – foto 1, Ashoka România – foto 2)

ARTICOLE SIMILARE:

Costul decarbonizării. Ambițiile „verzi” ale lui Macron și furia „vestelor galbene”

Conferința ONU privind schimbările climatice a început în orașul minier polonez Katowice

Coordonatoarea ONU pentru schimbări climatice: „Nu mai avem timp pentru negocieri interminabile”

Furnizorii de utilități solicită reforma sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie