Preţul electricității a atins în tranzacțiile de astăzi de pe piața spot (PZU) locală din nou nivelul maxim de 650 lei/MWh pentru anumite intervale orare, România fiind în continuare cea mai scumpă piaţă din regiune. Explicația principală este deficitul de energie produsă local, România fiind dependentă de importuri. În plus, ceea ce producem intern este foarte scump, a explicat, pentru NewsEnergy, Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Energia cu livrare sâmbătă are pe piaţa spot o medie zilnică de 390 de lei/MWh, în creştere faţă de vineri, când era de 375 lei/MWh, conform datelor OPCOM, operatorul pieței.
„Prețurile cresc pentru că nu e suficientă producție în România, evident. Producția hidro nu este cea care s-ar aștepta și care ar trebui să fie. Pe cărbune, vânt, la fel, deci e un deficit de producție, suplinit de ce se poate importa în special din piețele cuplate (Ungaria, Slovacia, Cehia – n.r.)”, a declarat Ion Lungu.
El a adăugat că „ceea ce se produce în România are un preț foarte mare”, pentru că, nefiind cantități suficiente, „se oferă la prețuri mari”.
OUG 114/2018, efecte și pe bursa de energie
Creșterea prețurilor este și un efect al OUG 114/2018, aprobată la finele anului trecut de guvernul Dăncilă.
„Până se mai lămuresc companiile, nu prea se mai fac tranzacții pe celelalte piețe și totul se duce pe PZU. Furnizorii oferă și ei prețuri mai mari din teama de a nu ajunge pe piața de echilibrare (unde prețurile sunt penalizatoare și foarte ridicate – n.r.)”, a completat președintele AFEER.
Viorica Dancila – Gov.ro
Premierul Viorica Dăncilă a declarat ieri, la începutul ședinței de Guvern, că a solicitat dimineață „tuturor structurilor de siguranță națională informații legate de această situație extrem de gravă și verificarea celor apărute în spațiul public, privind achiziții de energie din alte țări la prețuri foarte mari, astfel încât să ne lămurim foarte clar dacă există vreo legătură între acest blocaj și dorința unora de a face speculații pe spatele românilor. Nimeni, absolut nimeni nu se poate juca cu independența energetică a țării”.
În legătură cu acest lucru, președintele AFEER ne-a declarat că „există tentația să fie analizat și acest lucru”.
- „Poate că nu e rău să vadă că e o situație de funcționare de piață și nu avem ce face. În momente de criză sunt și situații speculative, dar aș fi foarte surprins să constat că au fost niște aranjamente, ceea ce nu cred. Întotdeauna, sensul de curgere este de unde e mai ieftin acolo unde e mai scump”, a conchis președintele AFEER.
România importă din greu pentru a suplini deficitul de producție
Potrivit datelor în timp real ale Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, România importa la ora editării acestui articol 1503 MW, la un consum intern de 8156 MW și o producție de 6662 MW.
- Cea mai mare pondere în producția internă o au centralele pe gaze, cu 1791 MW (26,88% din total), în condițiile în care centralele pe cărbune produceau doar 1416 MW (21,25%). Hidroelectrica ocupă locul trei în mix (1389 MW, 20,85%), Nuclearelectrica – locul patru (1347 MW, 20,22%), aceste companii mari de stat fiind urmate de centralele eoliene (352 MW, 5,28%), fotovoltaice (303 MW, 4,55%) și pe biomasă (65 MW, 0,98%).
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de electricitate pe bază de cărbune, a fost la un pas să închidă centrala de la Rovinari, din cauza unei greve de o săptămână a minerilor, care a blocat extracția de cărbune. Un grup de 330 MW a fost închis miercuri noapte din cauza lipsei cărbunelui. Multe alte grupuri termo sunt închise din cauza defecțiunilor sau lipsei avizelor de mediu.
