Skip to main content

Prima testare a pieței privind exportul gazelor naturale din România în Ucraina a arătat un interes uriaș din partea companiilor din domeniu, care au licitat dublul capacității ofertate, în contextul în care rezervele din Marea Neagră urmează să fie puse în producție.

  • În urma procedurii de sezon deschis pentru capacitatea de export la granița româno-ucraineană, 11 producători și traderi și-au exprimat dorința de a rezerva capacitate de export prin punctul Isaccea 1 – Orlovka începând din 2019, a declarat Sergiy Makogon, director de strategie și dezvoltare al Ukrtransgaz, citat de publicația ICIS. Potrivit acestuia, capacitatea licitată a fost de 5 miliarde metri cubi pe an, dar cererea a fost de peste 10 miliarde metri cubi.

„Cererea a fost uriașă, cu 11 traderi internaționali foarte cunoscuți și producători care au aplicat”, a afirmat acesta.

Ukrtransgsaz a lansat o procedură de ofertate neangajantă pentru conducta Tranzit-1 de pe culoarul transbalcanic la finele lunii martie, pentru a testa interesul de a transporta gaze din Europa de Sud către Ucraina, după 2019. Coridorul a fost folosit pentru a livra gaze naturale rusești către Europa de Sud și Turcia prin Ucraina și România. Contractul pe termen lung pe linia Tranzit-1 la punctul de interconectare Isaccea 1-Orlovka a expirat în 2016.  Cu investiții minime, infrastructura existentă ar putea fi folosită pentru a stabili un coridor nord-sud bidirecțional, care ar permite companiilor ce produc gaze naturale în perimetrele din Marea Neagră să exporte către Ucraina. Aceasta ar fi cea mai ușoară și mai ieftină rută de export către Ucraina și mai departe către Europa centrală, pentru că gazoductele merg foarte aproape de țărmul Mării Negre, mai notează ICIS.

De asemenea, ar permite Ucrainei să rămână un coridor important de tranzit către Europa, odată ce contractul de tranzit cu Gazprom expiră în 2019. Potrivit reprezentanților Ukrtransgaz, conducta poate fi operată sub regulile UE.

Interconectarea magistralelor de tranzit la SNT

  • În prezent, cele trei conducte magistrale din Dobrogea sunt separate total de Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz. Capacitatea cumulată a celor trei conducte dobrogene este de 28 de miliarde de metri cubi, împărţită astfel: Tranzit 1 – 6,1 mld mc/an, Tranzit 2 – 9,6 mld mc/an și Tranzit 3 – 9,7 mld mc/an. Potrivit datelor din rapoartele Transgaz, cantitatea de gaze naturale transportată prin conductele de transport internațional în primul semestru din 2017 a fost de 8.772.153,890 mii mc ( 106.469.709,867 MWh).

Interconectarea sistemului național de transport cu cel al gazoductelor internaționale și inversarea fluxului la Isaccea este unul dintre proiectele strategice ale Transgaz, operatorul național al rețelei de transport al gazelor. Implementarea proiectului va permite crearea unui culoar de transport între piețele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, în condițiile în care se realizează și noua interconectare între Grecia și Bulgaria.

„Realizarea Proiectului creează posibilitatea valorificării potențialului conductelor Tranzit 1 și respectiv Onești – Șendreni – Isaccea – Tranzit 1 în vehicularea gazelor din Marea Neagră, în cazul în care importul de gaze din Federația Rusă este sistat”, notează Transgaz.

În prezent, Gazprom are contract de rezervare de capacitate în punctul Isaccea cu Ukrtransgaz până în 2019 şi cu Bulgartransgaz, în Negru Vodă, până în 2020.

RECOMANDĂRI:

ANALIZĂ. Ucraina ține Ungaria în șah pentru gazele din Marea Neagră

Războiul energetic al Rusiei și riscurile pentru Europa

Un gigant prezent și în România a câștigat primul contract de la ExxonMobil pentru Neptun Deep

Parlamentul pune în pericol producția de gaze din Marea Neagră și securitatea energetică a României

Recomandat de Gazprom. Cine va coordona producția de gaze din Marea Neagră a OMV Petrom