Măsurile de compensare şi plafonare a facturilor la energie adoptate de România au condus la haos în piața locală și creează premisele ca România să piardă din nou investiții semnificative. Gigantul italian Enel, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală a energiei, critică aspru aceste măsuri. În conferinţa Enel Capital Markets Day de ieri, Francesco Starace, CEO al Enel, le-a catalogat ca „incorecte”, adăugând că acestea „creează instabilitate şi descurajează investitorii”. În acest context, grupul italian Enel a anunțat că ia în calcul să își reducă planul de investiţii în valoare de 2 miliarde de euro pentru ţara noastră, dacă aceste prevederi rămân în vigoare.
Răspunzând întrebărilor adresate de jurnaliștii români cu privire la măsurile adoptate de autoritățile române în criza prețurilor la energie, Francesco Starace, CEO al Enel, a arătat că în urmă cu câteva luni Comisia Europeană a publicat un set de măsuri numit Tool Box pe care Comisia crede că statele membre le pot pune în aplicare pentru a reduce impactul pe care îl are actuala criză a preţului gazelor naturale, fără să contravină directivelor de bază privind funcţionarea pieţelor în Europa.
„Sunt mai multe moduri în care se poate rezolva această criză, iar cea mai rea dintre acestea este să încerci să te joci cu regulile de piaţă. Credem că măsurile pe care le-au impus autorităţile în România sunt incorecte, descurajează investitorii, creează instabilitate, nu rezolvă problemele structurale şi trebuie să fie schimbate, la fel cum s-a întâmplat cu măsurile luate de alte Guverne din Europa”, a spus Starace.
Vom încerca să ne opunem acestor măsuri pe cale legală
El crede că aceste măsuri sunt o greşeală şi erodează încrederea investitorilor: „Cred că este o greşeală, vom încerca să ne opunem acestor măsuri pe cale legală şi vom încerca să vedem dacă Guvernul este deschis să găsească şi alte căi de a rezolva această situaţie, fără a afecta direct regulile de bază de funcţionare a pieţelor. Vom face acest lucru cu toată atenţia şi înţelegerea posibilă, dar cu siguranţă măsurile sunt o lovitură pentru încrederea investitorilor în România”.
La rândul său, Alberto De Paoli, directorul financiar al companiei, a afirmat că Enel va reduce investiţiile în România, dacă aceste măsuri rămân în vigoare.
„Atunci când am făcut planul de business, România era o ţară atractivă şi am prevăzut să investim mai mult de 2 miliarde de euro pentru a dezvolta masiv proiectele de energie regenerabilă şi reţelele. Evident, dacă aceste măsuri vor rămâne în vigoare, randamentele vor scădea, aşa că vom fi nevoiţi să revizuim în scădere investiţiile în România”, a precizat De Paoli.
Investiții uriașe, de 210 mld. euro, pentru atingerea angajamentului zero emisii în 2040
Grupul italian Enel, cea mai mare companie europeană de utilităţi, şi-a anunţat miercuri intenţia de a devansa cu 10 ani termenul pentru atingerea angajamentului zero emisii, în 2040 în loc de 2050, prin mobilizarea unor investiţii totale de 210 miliarde de euro între 2021 şi 2030.
„Planul din acest an, cu investiţii directe de 170 de miliarde de euro până în 2030, este unul esenţial. Implementarea sa ne permite să trecem de la precedentul deceniu al descoperirii energiei regenerabile, la actualul deceniu al electrificării. În plus, devansăm termenul pentru atingerea angajamentului de decarbonare cu zece ani, ajungând la zero emisii nete până în 2040. Vom continua să ne dezvoltăm în sectorul surselor regenerabile, valorificând ceea ce este deja principala bază de active private de surse regenerabile din lume. Infrastructura şi Reţelele, precum şi noua linie de afaceri Global Customers ne vor permite să profităm de oportunităţile incredibile pe care le oferă electrificarea„, a declarat directorul general de la Enel, Francesco Starace.
Falimente în piață și furnizori care renunță la consumatori
În acest context, și așa plin de provocări, care vine pe un fond de reformare și restructurare a sectorului energetic european, pentru atingerea țintelor ambițioase de decarbonare ale UE până în 2030, respectiv 2050, statul român adoptă măsuri care în loc să atragă investitorii, îi pun pe fugă.
- Pe principiul „nu pleacă câinele de la măcelărie”, aplicat și în 2018, când s-a modificat Legea offshore și s-au introdus impozite noi peste noapte, blocând investițiile în exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, și acum, în criza prețurilor la energie, legiuitorii au adoptat politici de intervenție care au destabilizat puternic piața, în ciuda atenționărilor primite de la mediul de afaceri.
De pildă, Federația ACUE a atras atenția că măsurile pot genera perturbări majore în întregul sector energetic, iar falimentul inerent al unor companii de furnizare va atrage după sine creșteri și mai mari de prețuri la consumatorii finali, cărora li se vor aplica prețurile practicate de Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI), adică cel mai mare preț din piață.
„Perspectiva unor schimbări haotice a cadrului de reglementare este un risc care poate declanșa schimbări dramatice la nivelul jucătorilor din piață”, avertizase Daniela Dărăban, director executiv Federația ACUE.
Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte ANRE
De alfel, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), a declarat marți, într-o conferință organizată de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă, că, în contextul în care nu există încă normele de aplicare a legii privind plafonarea şi compensarea facturilor, riscul de a se crea blocaje în piaţa de gaze este destul de mare şi alţi trei furnizori se pregătesc să abandoneze un număr de 30.000 de consumatori.
„Vedem că deja 7 sau 8 companii s-au retras din piaţă şi, oricât de mare ar fi un FUI, să preia zeci de mii de clienţi de pe o zi pe alta este un efort financiar mare şi un risc greu de asumat de oricine”, a mai spus Nagy-Bege, citat de Agerpres. La apariţia acestei situaţii a contribuit şi Legea 259, cea care prevede plafonarea şi compensarea facturilor, întrucât şi preţul de ultimă instanţă a fost plafonat, a mai spus el.
„Vedem că încasarea diferenţelor de sume dintre valoarea plafonată şi preţurile din contracte este deocamdată sumbră şi e posibil ca înainte de aprilie sau mai să nu vadă furnizorii aceste diferenţe”, a completat vicepreşedintele ANRE.
El a arătat că majoritatea furnizorilor nu au emis încă facturi pentru consumul aferent lunii noiembrie, din lipsa normelor de aplicare a Legii 259 privind plafonarea şi compensarea facturilor, deşi legea se aplică de la 1 noiembrie.
ARTICOLE SIMILARE:
