În Europa, existența obligațiilor de tranzacționare a gazelor naturale pe piețe centralizate sau alte forme de licitații deschise reprezintă o excepție. În prezent, doar trei state au această regulă: România, Grecia și Polonia. Dacă celelalte două state vor astfel să se protejeze de poziția dominantă a principalului importator, întrucât au un grad ridicat de dependență de importuri, România e un caz atipic, reiese dintr-o analiză realizată de compania de consultanță și audit Deloitte.

„Analiza a fost realizată pe baza datelor existente la nivelul țărilor europene. Cota stabilită la momentul actual pentru producătorii din România (de 30%) este suficientă pentru a impulsiona piața gazelor naturale. Pe viitor, această cotă poate fi modificată sau eliminată, în funcție de evoluția și dezvoltarea pieței”, a declarat Răzvan Nicolescu, Lider al Industriei de Energie și Resurse, Deloitte România, într-un comunicat.

Principalele constatări ale analizei:

  • Istoric, în Europa obligațiile de tranzacționare a gazelor naturale pe piețe centralizate sau alte forme de licitații deschise au fost introduse temporar, în cazuri concrete din anumite țări europene, în principal cu scopul de a evita crearea unor poziții de monopol a anumitor companii, având unul dintre următoarele obiective:

–             de evitare a unei poziții dominante ca urmare a unor fuziuni sau proceduri antitrust (în cazuri precum Franța, Germania, Austria);

–             de creștere a gradului de deschidere a pieței en-gros către competiție (în cazuri precum Regatul Unit, Spania, Italia);

  • Astfel, de-a lungul timpului, obligațiile de tranzacționare a gazelor naturale pe piețe centralizate sau alte forme de licitații deschise au fost implementate având ca scop cantități reduse raportate la consumul național (aproximativ 3-10%) și au fost implementate pe o perioadă limitată de timp (aproximativ 4-6 ani), fiind impulsionate în special de demararea procedurilor de fuziuni și achiziții a principalilor actori ai pieței, cu scopul evitării creării pozițiilor de monopol;
  • În momentul actual există trei state cu astfel de obligații: România, cu o cotă de vânzare pentru producători de 30%, Polonia – unde 55% din cantitatea de gaze naturale trebuie să fie tranzacționată pe o piață centralizată, și Grecia, unde 17% din cantitățile importate de către principalul operator trebuie să fie vândut printr-un sistem electronic de licitații;
  • În Polonia și Grecia există obligații de tranzacționare a gazelor naturale pe piețe centralizate sau alte forme de licitații deschise, în contextul în care aceste state au un grad ridicat de dependență de importuri, astfel încât obligațiile curente au fost introduse cu scopul de protecție împotriva unei poziții dominante ale principalului importator (PGNiG în Polonia, respectiv DEPA în Grecia);
  • Obligația curentă a României ca 30% din vânzările producătorilor să fie efectuate în cadrul unei piețe centralizate este un caz atipic între producătorii de gaze naturale din Europa, menită a impulsiona dinamica pieței en-gros.

CE: România este la un punct de răscruce

Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților a încercat în repetate rânduri să modifice OUG 64/2016 privind liberalizarea pieței de gaze naturale, impunând inițial o cotă de tranzacționare de 100% pe bursă, apoi de 70%, însă prevederile au stârnit reacții vehemente de contestare ale principalilor jucători din domeniu, în speță producători, care se simt discriminați față de importatori.

În plus, și Ministerul Energiei s-a opus acestor modificări, declarând că susține OUG 64 în forma ei inițială. De asemenea, Comisia Europeană a arătat că amendamentele sunt problematice și a anunțat că va da România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, dacă Parlamentul de la Bucureşti va adopta amendamentele aduse OUG 64/2016 din sectorul gazelor naturale.

Comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cañete, a declarat, în urmă cu o lună, că aprobarea OUG 64 în Parlament ar fi însemnat conformarea cu legislaţia europeană şi închiderea procedurii de infringement.

„Este clar că România este la un punct de răscruce în sectorul energetic, mai ales în ceea ce priveşte piaţa de gaze. Este clar că în privinţa OUG 64 am avut unele aşteptări cu privire la faptul că această ordonanţă va fi aprobată în România şi nu vom merge mai departe cu infringementul. Faptul că ordonanţa este acum blocată în Parlament arată că nu se merge în direcţia corectă”, a susţinut Cañete, conform Agerpres.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a propus unele soluţii pentru a se depăşi acest blocaj şi a încurajat pe toată lumea să aibă o atitudine echilibrată.

Sursa foto: Pixabay