Skip to main content

Au plecat de la ideea simplă și generoasă de a face bine în comunitățile lor afectate de sărăcie și au ajuns modele de succes recunoscute de organizații internaționale precum Banca Mondială, ori Ernst&Young. Sunt oameni simpli, dar care prin eforturile lor susținute, au schimbat viața multor familii, care fie au putut vedea pentru prima oară cum arată un bec în casa lor, fie au trăit pe străzi mai curate sau în case prin care nu mai plouă și nu mai intră frigul. Cei trei eroi, pe care i-am cunoscut în București zilele trecute, sunt Albina Ruiz din Peru, Antonio Bello din Portugalia și Martin Garcia din Mexic.

„Mă bucur că am reușit să aducem în România trei dintre cei mai interesanți inovatori sociali globali în domeniul energiei și gestionării deșeurilor. Într-un maraton de două zile, cei trei s-au întâlnit cu peste 40 de antreprenori, activiști și politicieni români interesați să adapteze aceste soluții în România. Ashoka România va susține acest proces de adaptare și sperăm ca în următoarele luni să vedem primele aplicații pilot în România pentru gestionarea deșeurilor prin microîntreprinderi comunitare, pentru electrificarea comunităților izolate și pentru reabilitarea celor mai sărace locuințe”, a declarat, pentru NewsEnergy, Corina Murafa (foto), Country Director al Ashoka România.

Marți seară, la Institutul Cervantes din Capitală, cei trei inovatori și-au spus poveștile, iar NewsEnergy a stat de vorbă cu ei și a aflat mai multe detalii.

Povestea Albinei Ruiz

În ciuda drumului lung făcut până la București și a oboselii acumulate, Albina Ruiz povestește cu bucurie vizibilă cum a ajuns să facă ceea ce o va pasiona cât va trăi, pentru că nu își mai vede alt scop în viață.

Albina s-a născut în jungla din Peru și când a ajuns în Lima, în primul an de facultate, a fost îngrozită de munții de gunoaie, „mai mari decât mine”, din cartierele sărace ale orașului. În familia ei totul se folosea, ce nu consumau ei rămânea pentru animale, așa că până să ajungă la oraș, gunoiul era o noțiune străină pentru ea. Și-a spus că nu se poate trăi așa, i-a fost milă de situația nedreaptă pentru oamenii săraci, care scormoneau în mormanele uriașe de gunoi, așa că s-a angajat într-o luptă dură în care a trebuit să înfrunte mafia locală a gunoaielor, indiferența autorităților locale, ori mentalitatea responsabililor din domeniu.

„Viziunea lor era că trebuie curățate doar străzile bogaților. Ei spuneau: <<Oamenilor săraci le place gunoiul>>”, a povestit Albina Ruiz (foto).

Eforturile ei s-au concretizat în 2002, când a înființat organizația non-profit Ciudad Saludable, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de locuit pentru milioane de oameni săraci din Peru și America Latină, de a crea un sistem eficient de management al deșeurilor și microîntreprinderi pentru culegătorii de gunoaie, astfel încât să le asigure acestora venituri mai mari.

  • După atâția ani de eforturi, 30% din populația peruviană colectează acum selectiv, cantitatea de material reciclabil colectată de reciclatori a depășit 292.500 tone pe an, numărul de reciclatori organizați în microîntreprinderi a ajuns la 11.500, iar numărul de oameni săraci din mediu rural sau urban care beneficiază direct sau indirect de eforturile organizației a ajuns la 9 milioane.

Tot Albina a fost în spatele primei legi a managementului deșeurilor din Peru, după marșuri puternice ale culegătorilor de gunoaie. „Am înțeles că avem nevoie de influență politică pentru a face schimbări majore”, a spus Albina. Pentru ca lucrurile să se schimbe semnificativ, în opinia sa e nevoie de „triunghiul de aur: guvernul, companiile și societatea civilă”. Soluția ei a fost scalată la 11 țări din America Latină, cu sprijinul unor mari companii și investitori, precum Banca Mondială.

A avut momente extrem de dificile, dar când simțea că nu mai poate, își amintea vorbele fiului ei cum că „întunericul durează doar până răsare soarele. Și soarele întotdeauna răsare”.

Povestea lui Antonio Bello

La doar 27 de ani, Antonio conduce organizația Just a Change pentru reabilitarea celor mai sărace locuințe din Portugalia, transformând ceea ce era la început doar un hobby într-o activitate care până acum a reușit să reabiliteze peste 100 de locuințe și peste 30 de instituții (orfelinate, grădinițe, case de pensionari).

  • Organizația mobilizează anual o rețea de 3.000 de voluntari din toată lumea și a dezvoltat parteneriate cu universități și companii în acest scop. Cel mai important lucru este că Antonio a reușit să sensibilizeze opinia publică asupra unei probleme tăcute și ignorate până atunci.   

Povestea lui a început cântând la chitară pe stradă, alături de câțiva prieteni, iar din banii strânși s-a gândit să ofere o masă caldă și unor oameni fără adăpost. Apoi atenția lor s-a îndreptat către casele celor foarte săraci, prin acoperișurile cărora ploua și prin pereții cărora intra frigul. Rata mortalității este foarte ridicată iarna, cea mai mare din Europa, spune Antonio, fiindcă oamenii săraci nu pot să se protejeze de frig în această țară atât de călduroasă vara.

Pentru a identifica oamenii cu nevoi, care trebuie ajutați, organizația se bazează pe parteneriate cu municipalitățile locale, dar mai ales cu asistenții sociali. „Ei știu unde sunt familiile care au cea mai mare nevoie de ajutor”, ne-a povestit Antonio.

Cele mai mari venituri ale organizației sunt asigurate de municipalități, care au bugete pentru intervenții sociale, apoi de la companiile private ce organizează teambuilding-uri plătite pentru reconstrucția caselor celor nevoiași, iar a treia sursă de venituri o reprezintă voluntarii din toată lumea, care plătesc pentru a avea această experiență de a ajuta oamenii în nevoi. Momentan, aceștia din urmă asigură 5% din veniturile totale, dar au potențialul de a ajunge la 20% în circa doi ani, crede Antonio.

Atunci când abordează autoritățile, își pune două întrebări: Ce avem nevoie de la ele? Ce putem să le oferim noi?

„Noi rezolvăm o problemă pe care autoritățile nu o pot rezolva, pentru că avem soluții, modele. În plus, ajutăm la dezvoltarea economiei locale”, a punctat Antonio.

El a povestit pentru NewsEnergy cum una dintre viețile pe care a reușit să le schimbe este a unui bărbat care nu avea nici măcar document de identitate, trăia singur, într-o casă fără electricitate și apă curentă, plină de gunoaie adunate de ani, șobolani și gândaci. După ce i-au reparat casa, omul s-a transformat total.

„A început să se deschidă, să vorbească din nou, să iasă din casă, să se îngrijească și chiar să ajute și el ca voluntar pentru casele din apropiere”, spune Antonio.

Recunoaște că viața ta se schimbă când reușești să o schimbi pe a altuia. În bine.

Povestea lui Martin Garcia

Aventura lui Martin a început în 2009 cu un concurs de proiecte sociale organizat de o bancă din Mexic, pe care l-a câștigat cu o instalație fotovoltaică ce aprindea câteva becuri. Având la bază studii de inginerie, el este cel care a conceput instalația într-un mod care să fie accesibil pentru cei cu venituri foarte mici și ușor de utilizat, deci a adaptat tehnologia la nevoile oamenilor de rând.

  • Când a montat-o în câteva case sărace la început, recunoaște că a avut probleme, că nu a funcționat așa cum dorea, oamenii nu știau să o folosească și o stricau ușor, dar a îmbunătățit-o și a făcut-o să aibă o durată de viață de cel puțin 20 de ani. Compania lui – Ilumexico – a ajuns până acum în 15.000 de case sărace, din comunități izolate, care nu ar fi avut altfel acces la electricitate și 1 MW instalat în totalitate, iar în 2013 a fost desemnată de Ernst&Young „Antreprenorul anului” pentru proiecte sociale.

Pentru achiziția sistemului, oamenii plătesc pentru un sistem de bază, ce asigură doar iluminatul, rate de 10-15 dolari pe lună timp de un an, apoi, încă 19 ani, au electricitate gratuită de la soare. Kiturile fotovoltaice produse sunt de mai multe tipuri: pot asigura doar electricitate sau, în faza a doua, și electronicele din casă, ori pot asigura necesarul de energie pentru mici afaceri.

„Oficial, circa 2-3 milioane de oameni din Mexic, în general din comunități izolate, nu au acces la electricitate. Multora le lipsește igiena, educația, ard gunoi sau plastic în câmp deschis sau lemn, kerosen în casă și tot fumul se duce în plămâni, așa că se îmbolnăvesc foarte ușor. E un cerc teribil pe care încercăm să îl spargem”, a povestit Martin, pentru NewsEnergy.

  • Unul dintre oamenii cărora le-a schimbat viața a fost o bătrână de peste 80 de ani, care toată viața ei folosise doar lumânări pentru a avea lumină noaptea.

„Când i-am spus că îi vom furniza lumină, a zis: <<Sună grozav, dar nu știu ce înseamnă să ai lumină noaptea>>. Când a văzut pentru prima oară un bec aprins în casa ei, a început să plângă”, a mai spus Martin.

Energia este o monedă universală a naturii. Toți avem nevoie de ea și poate ajunge la toți oamenii de pe planetă când e din surse regenerabile” – este filozofia lui Martin Garcia.

Și mai e un lucru care trebuie schimbat pentru a-i ajuta mai mult pe cei săraci și vulnerabili, crede Martin: „Am trăit destul într-o societate unde EU e tot ce contează. Trebuie să ne gândim mai mult de acum cum putem NOI să rezolvăm problemele”.

Sursă fotografii: Ashoka România