Scumpirea masivă a carburanților din ultimele zile vine într-un moment în care economia României resimte deja acut presiunea inflației. În perioade de crize externe și de volatilitate crescută pe piețele internaționale ale petrolului, cum sunt cele generate acum de tensiunile din Orientul Mijlociu, se reaprinde dezbaterea: cine absoarbe șocul și cine beneficiază de el, în condițiile în care o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, la costuri mult mai mici? Întrebările ridicate acum sunt: cât de etică este maximizarea profiturilor în criză și cât mai poate suporta România creșterile de preț de la pompă?
Prețul benzinei a crescut în ultimele zile cu peste 30 de bani/litru, iar cel al motorinei – cu peste 50 de bani/litru, după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit datelor monitorizate de o platformă de specialitate, consultate de NewsEnergy.ro.
„Prețul la pompă crește din nou. Și va mai crește. Într-o economie deja tensionată de inflație, fiecare 10-15 bani în plus la combustibil nu înseamnă doar o sumă pe bon. Înseamnă un lanț de scumpiri care se propagă în alimente, în transport, în construcții, în agricultură. Înseamnă presiune pe fiecare familie și pe fiecare antreprenor.
Dar există o întrebare care devine din ce în ce mai greu de ignorat: Este justificată alinierea integrală a prețurilor internaționale atunci când o parte din combustibil provine din producție internă de țiței, cu costuri mult mai mici?
În perioadele de volatilitate, când prețurile externe urcă abrupt, diferența dintre costul real de extracție internă și prețul final poate genera marje excepționale. Aceasta nu mai este doar „aliniere la piață”. Devine captare de rentă de criză.
Legal? Da. Legitim într-un context social fragil? Aici începe dezbaterea.
Combustibilul nu este un produs oarecare. Este o forță macroeconomică. Fiecare creștere la pompă produce un efect în lanț:
- transportatorii majorează tarifele,
- fermierii suportă costuri mai mari la lucrări agricole,
- retailerii cresc prețurile la raft,
- constructorii ajustează devizele,
- serviciile se scumpesc.
Combustibilul este un multiplicator de inflație.
Când un actor integrat are capacitatea de a amortiza parțial șocul, dar alege să transmită presiunea integrală externă către consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic”, arată Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză transmisă astăzi presei.
Scumpiri masive în lanț
Prețul mediu al benzinei în România a urcat de 7,97 lei/litru pe 27 februarie, înainte de atacul SUA-Israel asupra Iranului, la 8,31 lei/litru, prețul mediu înregistrat pe 10 martie, deci cu 34 de bani pe litru. Comparativ cu 11 februarie, deci în urmă cu o lună, prețul este mai mare cu 52 de bani, arată datele statistice publicate de platforma peco-online.ro.
Prețul la motorină a urcat cu 51 de bani pe litru, în mai puțin de două săptămâni – de la 8,25 lei/litru la 8,76 lei/litru în intervalul 27 februarie – 10 martie. În urmă cu o lună, prețul înregistrat a fost de 8,08 lei/litru, deci scumpirea motorinei din ultima lună a fost de 68 de bani pe litru.
AEI: Ignorarea dimensiunii sociale nu este fără cost
Aceste scumpiri vin într-un context în care românii sunt deja sufocați de rate uriașe ale inflației.
Potrivit AEI, ignorarea dimensiunii sociale nu este fără cost, ci aduce:
„Risc reputațional și ESG. Investitorii urmăresc tot mai atent impactul social.
Profitul obținut în perioade de criză poate deveni un risc de imagine major.
Presiune socială și migrarea consumatorilor. Încrederea se pierde greu și se recâștigă și mai greu. Boicoturile nu sunt o teorie, sunt un instrument al epocii digitale.
Cost politic. Nici o companie strategică nu este imună atunci când opinia publică devine ostilă. Pe termen scurt, marja maximă poate părea rațională. Pe termen lung, poate deveni costisitoare.”
Întrebarea morală
„În spatele unui litru de combustibil nu este doar un preț. Este: un camion care transportă pâine, un utilaj agricol care lucrează câmpul, un antreprenor care încearcă să rămână competitiv, un părinte care duce copilul la școală.
Când combustibilul devine un accelerator constant al inflației, societatea începe să caute vinovați. O companie care operează pe resursele unei țări nu poate rămâne indiferentă la această percepție.
Ce ar însemna responsabilitatea reală?
Nu decuplare completă de piață internațională. Nu populism. Nu sacrificarea sustenabilității financiare. Ci:
- ajustări temporare de marjă în perioade de șoc,
- transparență privind structura costurilor,
- asumarea rolului de stabilizator economic.
Un gest voluntar ar schimba percepția despre companie că operează într-o societate, nu doar într-un bilanț.
În concluzie, în vremuri normale, piața decide. În vremuri dificile, liderii decid.
Există o alegere între două drumuri:
- maximizarea profitului pe fondul crizei din Iran,
- aplicarea unui Preț Corect la Benzină și Motorină.
Resursele sunt ale acestei țări. Companiile sunt românești. Consumatorii sunt ai aceste țări. Impactul este asupra acestor țări. Întrebarea nu este prețul poate crește? Întrebarea este de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă.
Iar răspunsul la această întrebare poate defini nu doar un trimestru financiar, ci relația a unei companii cu o societate întreagă”.
Franța a lansat controale la benzinării, după creșterea prețurilor la carburanți
Franța a demarat o serie amplă de controale la benzinării din întreaga țară, după ce o creștere bruscă a prețurilor la carburanți a stârnit reacții politice și temeri că comercianții ar putea profita de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit RFI.
Premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat duminică că guvernul va desfășura „un plan excepțional de 500 de controale” la benzinării din întreaga țară, în perioada luni–miercuri, pentru a preveni „creșteri nejustificate ale prețurilor la pompă”.
Conflictul din Orientul Mijlociu nu trebuie folosit drept pretext pentru majorări excesive ale prețurilor, a avertizat premierul francez, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.
„Războiul din Orientul Mijlociu nu poate fi folosit ca justificare pentru creșteri excesive ale prețurilor la pompă”, a transmis acesta.
Controalele sunt realizate de DGCCRF, autoritatea franceză pentru prevenirea fraudelor și protecția consumatorilor. Detalii, pe RFI.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
Prețul motorinei crește cu 17% după escaladarea conflictului din Iran
Criza din Qatar împinge prețul gazelor în Europa la creșteri nemaiîntâlnite după criza din 2022
Comisia Europeană: UE nu se confruntă cu riscuri imediate pentru aprovizionarea cu energie
