Sărăcia energetică este un fenomen complex, care are cauze multiple. Pentru tratarea acestuia, nu există o singură soluție sau un singur actor care poate să propună soluții, ci este nevoie de cooperarea susținută între toți actorii relevanți în domeniu. De aceea, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a organizat săptămâna trecută, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cea mai amplă consultare a specialiștilor din rândul societății civile și din piața de energie pentru evaluarea politicilor de combatere a sărăciei energetice din țară, pe patru direcții principale de acțiune: eficiență energetică, soluții financiare și non-financiare, măsuri de piață, noi instrumente europene.
La dezbaterea „Agenda energie și societate 2023”, au participat experți din domenii relevante în gestionarea sărăciei energetice, precum: politici energetice și climatice, economie și fiscalitate, producția de energie (electricitate, petrol & gaze), dezvoltarea energiei regenerabile, locuințe și orașe durabile, eficiența energetică în clădiri, programe de mediu și tranziția verde.
„Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetățeni europeni. Estimăm că această cifră este în creștere. Dificultatea de a încălzi locuința, nivelul eficienței energetice a locuinței sau costul combustibilului contribuie la profilul acestui fenomen și ne arată că elemente de politică socială, de politică energetică, de politică fiscală se întrepătrund în descrierea și soluționarea sărăciei energetice. De aceea, abordarea Comisiei Europene pe tema sărăciei energetice este una cuprinzătoare. Criterii privind sărăcia energetică au fost incluse în tot mai multe dintre politicile noastre”, a declarat, în deschiderea evenimentului, doamna Mara Roman-Bănescu, Şefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Totodată, orice discuție despre sărăcia energetică trebuie să includă și contextul schimbărilor climatice și al tranziției juste. De asemenea, un element important este implementarea legislației europene și a angajamentelor asumate de statele membre, precum și folosirea la maximum a fondurilor europene în toate domeniile relevante pentru combaterea sărăciei energetice.
„Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la o problematică asociată în principal sărăciei ca fenomen social la mai multe tipologii. Vorbim, de exemplu, despre sărăcie energetică de iarnă, sărăcie energetică de vară, concepte cuprinse în Legea consumatorului vulnerabil pe care o avem astăzi. Și realizăm că este o temă tot mai transdisciplinară, așadar oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu mai putem să o facem, pentru că depindem unii de ceilalți în rezolvarea acestei probleme. Înțelegem că nu există o singură soluție, ori un singur actor care poate să propună soluții, ci că este nevoie de cooperare. De aceea, obiectivul nostru este să ne gândim împreună cum putem produce schimbare pe subiectul acesta, care sunt actorii relevanți, pașii necesari și modelele prin care putem cu adevărat să avem o voce susținută”, a declarat doamna Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatoarea ORSE.
Obiectivul general al procesului de consultare a fost conturarea unei agende de elaborare a politicilor în domeniul sărăciei energetice în perioada 2023-2024, iar obiectivele specifice au fost să se identifice:
- inițiativele de interes aflate în proces de implementare și la care poate contribui cu expertiză și societatea civilă
- actorii relevanți din societatea civilă și oportunitățile de sinergie între aceștia
- temele principale în raport cu sărăcia energetică.
Discuțiile între experți au fost organizate în jurul a patru centre tematice:
1. Eficiența energetică în clădiri: Calitatea locuințelor și a dotărilor din locuințe este considerată un element care contribuie la bunăstarea energetică. Locuințe construite și renovate ineficient, utilizarea necorespunzătoare a dotărilor din locuință, dar și ineficiența lor, uzura lor tehnologică pot fi cauza unui consum energetic ridicat, ce conduce la facturi nejustificat de mari în raport cu necesarul, vulnerabilizând gospodăriile. Măsurile și programele care să aibă în vedere eficientizarea locuințelor, îmbunătățirea comportamentului de consum și a dotărilor din locuințe sunt necesare.
- Experții prezenți au analizat aspecte precum: identificarea celor mai importanți actori instituționali care vizează asemenea măsuri; maparea principalelor acțiuni care merită să fie avute în vedere, în special a celor aflate în derulare în perioada următoare; măsura și modul în care pot fi îmbunătățite.
2. Ajutoare sociale și alte oportunități non-financiare: Ajutoarele sociale sunt un instrument important în reducerea sărăciei energetice, în special în calitate de măsuri tranzitorii. Aceasta înseamnă că ele trebuie să aibă efectul de a ameliora situația persoanelor vulnerabile. În general, sistemul social din țara noastră este caracterizat ca fiind unul rigid și limitat, în care beneficiarii sunt puțini, se confruntă cu un grad ridicat de excludere și cu piedici birocratice importante în procesul de solicitare a ajutoarelor, iar ajutoarele nu produc efectul de scoatere a beneficiarilor din starea de vulnerabilitate. Mai mult, măsurile de piață implementate în principal prin plafonare-compensare au o nuanță puternică de ajutor social, fiind limitate în capacitatea lor de a genera schimbare prin mecanisme de piață.
- Subiectele de discuție la această temă au vizat, printre altele: limitările resimțite în modul în care sărăcia energetică este abordată prin actele în vigoare și ce anume ar putea fi schimbat; cele mai eficiente măsuri în abordarea sărăciei energetice (ajutoare sociale, non-financiare, de piață); actorii necesari în procesul de luare a deciziilor.
3. Piața de energie: În viziunea europeană, piața de energie este un mediu dinamic care antrenează trei tipuri de actori – actorii privați, instituțiile publice și consumatorii. Conceptul presupune o relație constructivă între actori în vederea consolidării pieței de energie. În practică, în țara noastră piața de energie prefigurează o colaborare dificilă între cele trei părți: reglementările sunt unilaterale, dialogul în luarea deciziilor este dificil, schimbul de date este ezitant, poziția consumatorului este șubredă, iar sentimentul de participare în procesul de luare a deciziilor este redus.
- Pe această temă, specialiștii au analizat aspecte precum: principalele mecanisme care ar trebui schimbate pentru a transforma piața de energie într-un mecanism dinamic și de cooperare tripartită; modele de luare a deciziilor care pot fi implementate în domeniul sărăciei energetice/energiei și societății.
4. Programe europene și instrumente de eliminare treptată a tehnologiilor poluante, cu focus pe extinderea mecanismului de taxare a carbonului (ETS II) și Fondul Social pentru Climă: Componentă importantă din pachetul Fit for 55, sistemul ETS II își propune să descurajeze folosirea de combustibili poluanți fosili pentru încălzirea clădirilor și pentru transportul rutier. Întrucât acest mecanism are potențialul de a atinge în special gospodăriile vulnerabile dependente de acești combustibili pentru încălzire sau mobilitate, acest pachet prevede și înființarea unui fond special, Fondul Social pentru Climă, destinat atât măsurilor pe termen scurt, cât și lung de adresare a sărăciei energetice și a vulnerabilităților (scheme de ajutor financiar direct, măsuri de eficientizare termică a clădirilor, măsuri de susținere a transportului în comun, etc.).
Țările membre, inclusiv România, trebuie să își pregătească instituțiile pentru implementarea acestui nou mecanism de taxare și pentru redirecționarea veniturilor către gospodăriile vulnerabile. Pe lângă arhitectura instituțională ce trebuie pregătită pentru aceste mecanisme, mai e nevoie de analize care să identifice gospodăriile aflate în risc, precum și de propuneri de politici publice targetate.
- Subiectele de analiză pe această temă au cuprins: actori ce ar trebui incluși în aceste procese complexe de luare a deciziilor; cum pregătim cetățenii pentru noile măsuri; cine ar trebui să se ocupe de comunicarea publică a programelor cu impact atât asupra climei, dar și a vieții sociale.
Dezbaterea „Agenda energie și societate 2023”, organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a avut loc marți, 31 ianuarie 2023. În urma acestei ample consultări între experți va fi realizată „o hartă” a nevoilor de acțiune, a specialiștilor și actorilor relevanți în domeniu, precum și a modalităților de guvernanță și instituționale prin care pot fi produse schimbările necesare pentru atenuarea sărăciei energetice. Detalii pot fi consultate pe website-ul Observatorului Român al Sărăciei Energetice, la adresa: https://saracie-energetica.ro/dezbaterea-agenda-energie-si-societate-2023/
***
Despre Observatorul Român al Sărăciei Energetice
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de către Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național și de a oferi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.
