Parlamentul European (PE) se pregăteşte să adopte săptămâna viitoare, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro nerambursabile, din care România va beneficia de o alocare de 1,39 de miliarde de euro. Fondurile vor putea fi utilizate pentru investiții în infrastructura energetică critică, dar și pentru programe care să conducă la reducerea facturilor la energie pentru IMM-uri sau populație, în special familiile vulnerabile, au declarat, într-o întâlnire online cu jurnaliști, eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew), raportori din partea PE pentru REPowerEU.
Ca răspuns la dificultățile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat în primăvara anului trecut planul REPowerEU. Planul stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
- În decembrie anul trecut, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanţarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de redresare şi rezilienţă. Aceste subvenții suplimentare de 20 de miliarde de euro vor fi distribuite statelor membre, ținând cont de rata de dependență energetică a acestora și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.
Planul REPowerEU va fi supus săptămâna viitoarea votului Parlamentului European, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg. Eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew), raportori din partea PE pentru REPowerEU, alături de eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), şi-au exprimat ieri convingerea că pachetul va fi aprobat săptămâna viitoare de legislativul comunitar.
„Ne așteptăm la un vot pozitiv cu largă majoritate. Imediat după intrarea în vigoare, guvernele tuturor statelor membre vor trebui să prezinte Comisiei Europene un plan național pentru a atrage banii. Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti bani. România va trebui să spună cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte”, le-a declarat jurnaliștilor Siegfried Mureşan (PPE).
Eurodeputatul Siegried Muresan – sursa: Facebook @SiegfriedMEP
Practic, acest plan va fi un nou capitol din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care va fi dedicat măsurilor REPowerEU. Comisia Europeană așteaptă ca Guvernul României să depună oficial noul capitol din PNRR până pe 30 aprilie 2023. Apoi, Comisia va trebui să aprobe acest plan, după care el va primi unda verde finală din partea Consiliului în formatul miniştrilor de finanţe şi implementarea lui va putea începe.
„Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi”, a mai spus eurodeputatul.
Devenind parte integrantă din PNRR, fondurile nerambursabile suplimentare de circa 1,4 miliarde de euro ce vor fi accesate de România prin REPowerEU vor trebui cheltuite până la finele lui 2026.
Mureşan a precizat, de asemenea, că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este cel care va negocia cu Comisia Europeană în numele Guvernului României. Eurodeputatul a atras atenţia că foarte importantă va fi implicarea autorităţilor locale şi regionale, pentru că „vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare”. Societatea civilă, autorităţile locale, partenerii sociali, toţi actorii relevanţi au dreptul de fi consultaţi la elaborarea acestui plan.
Fondurile europene din REPowerEU trebuie să ajungă și la populație și micii antreprenori
Eurodeputatul Dragoș Pîslaru – sursa foto: facebook.com/Dragos.Pislaru
Statele membre au posibilitatea de a utiliza aceste fonduri pentru investiții în infrastructura energetică critică, cum este cea de interconectare sau aprovizionare. „Este o investiție masivă pentru a ajuta România să treacă peste iernile care vin, începând cu iarna viitoare”, a completat, la rândul său, Dragoș Pîslaru. El a avertizat că guvernul român nu trebuie să acorde atenţie doar companiilor de stat şi proiectelor de infrastructură, ci şi micilor antreprenori şi populaţiei când vine vorba despre alocarea fondurilor europene.
În cazul României, „în perioada următoare am vrea să ştim câţi bani pot ajunge la IMM-uri şi la gospodării, la modernizarea fondului de locuinţe, la transformarea în prosumatori pentru reducerea facturilor. Şi, evident, care este calendarul consultărilor”, a declarat eurodeputatul REPER.
Potrivit acestuia, măsurile finanțate din REPowerEU trebuie să aibă nu doar un impact pe termen mediu, ci şi pe termen scurt, pentru reducerea facturii de energie. „Asta ce înseamnă? Nu prin vouchere, nu este neapărat cea mai bună formulă, ci prin ideea de a avea microinvestiţii pentru ca să putem îmbunătăţi fondul de locuinţe. Asta ar însemna eficientizare energetică, izolarea locuinţei, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, poate chiar şi schimbarea unor electrocasnice din casă, tot ceea ce se poate aduce ca sprijin pentru micii antreprenori şi persoanele aflate în această vulnerabilitate energetică. În perioada de faţă, avem mai multe rapoarte care arată că în Europa costul de viaţă creşte. România nu face excepţie şi evident că persoanele cele mai afectate sunt cele pauperizate, cele care deja erau în risc de sărăcie”, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
România poate accesa credite suplimentare prin PNRR
Cei doi eurodeputaţi români au adăugat că România va avea posibilitatea de a accesa credite suplimentare prin PNRR, unde deja avem o alocare de 29,18 miliarde euro, din care granturi în valoare de circa 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.
Potrivit lui Siegfried Mureşan, banii rămaşi din creditele puse la dispoziţie în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi pe care unele state membre ale UE nu vor dori să le acceseze, pentru că acestea se pot împrumuta singure de pe piaţă financiară în aceleaşi condiţii şi fără condiţionalităţile Comisiei Europene, vor fi puşi „într-un coş comun pentru a fi accesaţi de toţi”.
„Guvernul român va trebui să facă două lucruri. Să vină cu un plan pentru cele 1,4 miliarde de euro nerambursabile. (….) Dar să avem şi un portofoliu de investiţii pregătit pentru a-l înainta Comisiei Europene pentru creditele suplimentare ce ne vor fi puse la dispoziţie în următoarele săptămâni, după ce ştim exact ce state nu îşi vor accesa în totalitate creditele şi ce credite rămân la dispoziţie. Banii rămaşi la dispoziţie din Mecanismul european de Redresare şi Rezilienţă, din creditele nefolosite, vor fi puşi la dispoziţia tuturor statelor membre pe principiul primul venit, primul servit. Va fi important ca guvernul român să aibă pregătit un portofoliu de proiecte pe care să le depună spre finanţare (…) În principal, aici cred că ar fi vorba de investiţii mai mari în infrastructura energetică, în surse de energie regenerabilă şi în proiecte de eficienţă energetică„, a detaliat Mureşan.
Avertisment: România ar putea pierde fonduri de 3-5 miliarde de euro
La rândul său, Pîslaru a spus că statele membre, inclusiv România, pot să redirecționeze spre REPowerEU fondurile europene alocate prin Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 ce ar putea rămâne necheltuite. Perioada financiară 2014-2020 se încheie la sfârșitul anului 2023, conform așa-numitei reguli N+3.
În acest moment, în România există circa şase miliarde euro necheltuite.
„Din punctul meu de vedere, discutăm între trei şi cinci miliarde (de euro) care ar putea rămâne necheltuite şi am creat această supapă care mi se pare extraordinară pentru România, pentru managementul fondurilor europene. (…) Am putea avea absorbţie 100% folosind flexibilitatea pe care noi am pus-o în acest regulament care va fi adoptat săptămâna viitoare”, a mai declarat eurodeputatul RENEW.
O decizie de realocare a fondurilor de la proiectele pentru care nu există garanția că vor fi cheltuiți banii trebuie însă luată până în luna aprilie a acestui an. „Altfel, tragem linie la finele lui 2023 și vedem că rămân bani necheltuiți”, a subliniat acesta, răspunzând unei întrebări adresate de NewsEnergy. El a adăugat că, mai ales în contextul cutremurelor din Turcia, România poate folosi aceste fonduri pentru a eficientiza și consolida o bună parte din stocul de clădiri existente, ajutând totodată un număr mare de consumatori aflați în vulnerabilitate energetică.
