Acțiunea climatică va aduce schimbări majore în viața oamenilor, dar și în mediul de business. Interesele și relațiile de putere sunt reajustate. Aceasta înseamnă că apar lucruri noi, noi domenii de afaceri, dar și că alte lucruri se termină și dispar, a declarat Dr. Robert Habeck, Ministrul Federal pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică, Germania, în deschiderea celei de-a doua zile a Berlin Energy Transition Dialogue (BETD23), care se desfășoară în perioada 28-29 martie în capitala Germaniei. Potrivit acestuia, dacă lumea vrea să devină neutră din punct de vedere climatic, acest lucru are repercusiuni masive din punct de vedere geostrategic.
NewsEnergy.ro participă la BETD23 prin programul de burse oferit jurnaliștilor internaționali de către Ministerul Federal de Externe, Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) și Federația Germană pentru Energii Regenerabile (BEE e.V.).
Redăm, mai jos, principalele declarații din discursul ținut de Robert Habeck, Ministrul Federal pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică:
„Dialogul este mai important ca niciodată, iar dialogul despre acțiunile climatice este și mai necesar. Auzim de „acțiune climatică”, care se numește așa deoarece necesită acțiune, nu „să stăm și să așteptăm”. Pentru asta suntem aici, să discutăm cele mai bune soluții și apoi să trecem la acțiune. Schimbarea provoacă de obicei și oamenii. Obiceiurile oamenilor sunt puse la îndoială, iar interesele și relațiile de putere sunt reajustate. Asta înseamnă că apar lucruri noi, apar noi domenii de afaceri și apar noi cazuri de afaceri, dar logic, asta înseamnă și că alte lucruri se termină și dispar.
Când vorbim despre transport, despre viitorul călătoriei cu mașina, despre încălzire, despre felul în care oamenii își trăiesc viața, acestea nu sunt jocuri de planificare politică, ci, având în vedere urgența acestei dezbateri, care afectează într-adevăr realitățile oamenilor destul de imediat, este necesară și dificilă. Avem nevoie de ambele – răbdare și înțelegere pentru faptul că vor fi dezbateri dure. Toate acele întrebări despre justiția socială, despre perioadele de tranziție, despre participarea la proiecte, sunt justificate și toate au nevoie de răspunsuri.
Deoarece contradicția dintre schimbare și dorința de a schimba este atât de evidentă, nu ne putem opri și doar privi cu uimire problemele, dar trebuie să le abordăm. De prea mult timp, nu am reușit să rezolvăm problemele, de frica dezbaterilor dificile. Acum, dacă suntem lideri politici și nu conducem, nu dăm dovadă de leadership, atunci vom eșua în sarcina noastră. Faptul că dezbaterile sunt dificile nu este o justificare pentru a nu le desfășura, a nu ne angaja în ele, a rămâne cu vechile modele de comportament.
(Dincolo de schimbările la nivelul indivizilor – n.r.) apoi toate tehnologiile, toate schimbările de care avem nevoie din partea industrială, nu doar din partea personală, pentru a se schimba. Companiile trebuie să-și schimbe domeniul de business, metodele lor de producție se vor schimba de la mașini, la oțel, la energie. Meșterii, meseriașii vor trebui să se recalifice. Ei vor învăța diferite tehnologii și vor uita de tehnologiile vechi. Acest lucru are, de asemenea, repercusiuni dramatice pentru unele regiuni. Și se vor dezvolta noi oportunități pentru alte regiuni. Puteți explica acest lucru în termeni economici.
Sunt pe deplin convins că economiile noastre, în ansamblu, vor beneficia de pe urma altora pe această cale a unei producții industriale ecologice de producție de energie verde, că, în ansamblu, economiile vor prospera și vor beneficia de ea, că va genera mai multă prosperitate prin acțiunea climatică, dar asta nu înseamnă că unele regiuni nu vor trebui să ocupe un al doilea loc.
Ei pot pierde din asta și, prin urmare, la nivel global – pe harta economică globală, putem vedea concurența dintre regiunile celor mai hotărâți să continue dezvoltarea industriei hidrogenului, cu producerea electrolizoarelor sau panourilor solare, sau turbinelor eoliene, ori bateriilor sau semiconductorilor, care au acces la minerale și materii prime critice. Pentru acțiunea climatică, asta este bine.
Întrebarea nu mai este „ce formă de producție este cea potrivită?” La această întrebare s-a răspuns în ultimii ani. Industria verde va fi cea care va arăta liderul de care avem nevoie, dar concurența dintre regiuni, care este bună pentru acțiunea climatică, înseamnă, de asemenea, că avem o competiție între regiuni și în acest sens — în cursul acestei competiții, dacă suntem sinceri , vor exista schimbări între continentele și regiunile noastre. Dar luptele neloiale nu sunt în regulă.
Și, prin urmare, o parte a acestei conferințe va analiza, de asemenea, ce reguli, ce corectitudine oferim, astfel încât să putem concura împreună pentru a dezvolta cele mai eficiente tehnologii și metode de producție. Germania a propus un Climate Club, practic, o continuare a acestui dialog la nivel de state. Acele țări care se consideră pionieri, care doresc să contribuie, furnizeze idei, care doresc să arate căile de urmat pentru a se angaja în acțiunea climatică sunt binevenite să se alăture Clubului Climatic. Am început cu G7, iar acum există o mulțime de alte țări care se alătură și, de asemenea, am vrut să înființăm acest lucru înainte de COP28.
Cea mai mare provocare este politica energetică
Cea mai mare provocare este politica energetică. Politica energetică a fost întotdeauna o politică bazată pe interese și, prin urmare, politică de putere. În ultimele trei decenii, am dezvoltat o perspectivă pentru politica economică și energetică care spunea că există o piață și este lipsită de interese politice. Este organizată pe criterii de eficiență și unde are loc cea mai eficientă producție și unde are loc producția și inovarea, acolo va avea loc prelucrarea, iar acestea sunt procese bazate pe piață, procese conduse de piață și, practic, într-o economie de piață, toată lumea va beneficia. Dacă așa a fost vreodată, nu a fost adevărat în ultimii ani, pentru că politica energetică a fost întotdeauna politică de securitate, iar politica de securitate a devenit geopolitică, politică de interese, politică de putere, în ultimii ani.
Deci, dacă lumea vrea să devină neutră din punct de vedere climatic, acest lucru are repercusiuni masive asupra structurii geostrategice. Dacă merge prost, asta va însemna că nu comerțul și principiile bazate pe piață în vigoare ne conduc, ci, mai degrabă, acest lucru va împărți lumea în sfere de interes care sunt conduse de conflicte de politică economică și energetică. Aceasta ar fi soluția proastă. Dacă merge bine, vom folosi schimbările din politica energetică nu numai pentru a decarboniza, ci și pentru a construi o nouă rețea de parteneriate. Ori mecanismele politice care echilibrează lucrurile, astfel încât, în cele din urmă, să facem comerț și să negociem împreună. Acesta este al treilea obiectiv al acestei conferințe și vă invit cordial să lucrați la acest lucru cu noi.
Vreau să închei cu o simplă confirmare că cea mai mare provocare și cel mai mare pericol este, de asemenea, din punct de vedere geopolitic: să nu luăm măsuri climatice.
Clima nu are nevoie de protecție, pentru că climatului nu îi pasă dacă sunt 1,5 sau 4 grade. Clima este climă. Scopul protejării climei este de a avea acțiunile politice și climatice potrivite pentru a ne angaja în acțiunile climatice pentru a avea o coexistență democratică liberală bazată pe încrederea oamenilor; pentru a proteja oamenii și astfel pentru a da dovadă de forță politică în interesul libertății. Aceasta este sarcina protecției climei, acțiunii climatice”.
Guvernul german găzduiește Dialogul de la Berlin privind tranziția energetică din 2015. Conferința este organizată în cooperare cu Federația Germană pentru Energie Regenerabilă (BEE), Asociația Germană Solară (BSW-Solar), The German Energy Agency (dena), precum și eclareon. Programul actualizat al conferinței, precum și agenda evenimentelor secundare sunt disponibil la www.energydialogue.berlin.eu.