În pofida crizei energetice, Germania îşi menţine intenţia de a renunţa la energia nucleară, astfel că sâmbătă ultimele trei reactoare care mai funcţionează vor fi închise, iar cea mai mare economie a Europei va mai face un pas în tranziţia sa verde, informează AFP, citată de Agerpres. Care sunt motivele, repercusiunile și beneficiile acestui lucru?
Pe malul râului Neckar, nu departe de Stuttgart (sudul Germaniei), aburul alb care iese de la centrala nucleară de la Bade-Wurtemberg nu va mai fi în curând decât o amintire. Acelaşi lucru se va întâmpla mai la est, la centrala Isar 2 (foto), precum şi la Emsland (nordul Germaniei), aproape de frontiera cu Ţările de Jos.
În timp ce numeroase ţări occidentale depind de energia nucleară, prima economie europeană a decis să pună capăt acestui capitol, chiar dacă subiectul rămâne unul controversat.
Germania pune în practică decizia de a renunţa la energia nucleară, adoptată în 2002 şi accelerată de Angela Merkel în 2011, după catastrofa de la Fukushima. Acest accident arată că „chiar şi într-o ţară care dispune de tehnologie de vârf, cum este Japonia, riscurile legate de energia nucleară nu pot fi controlate în proporţie de 100%”, justifica la acea dată fostul cancelar german.
Invadarea Ucrainei de către Rusia ar fi putut să repună totul sub semnul întrebării. Lipsită de gazele naturale ruseşti, Germania s-a confruntat cu unul dintre cele mai sumbre scenarii, care includea riscul de oprire a uzinelor şi lipsa căldurii în plină iarnă. Cu câteva luni înainte de data fixată anterior pentru închiderea ultimelor trei reactoare, respectiv 31 decembrie 2022, direcţia opiniei publice a început să se schimbe: „În contextul preţurilor ridicate la energie, au apărut voci care au cerut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor”, mărturiseşte Jochen Winkler, primarul comunei Neckarwestheim, unde centrala nucleară cu acelaşi nume îşi trăieşte ultimele ore.
- În acest context, Guvernul condus de Olaf Scholz, din care fac parte şi verzii, ostili energiei nucleare, a decis în final să prelungească durata de funcţionare a ultimelor reactoare pentru a securiza aprovizionarea cu energie, însă doar până la 15 aprilie 2023.
„Poate că ar fi apărut noi discuţii dacă iarna ar fi fost mai dificilă, dacă ar fi fost întreruperi de curent şi penurie de gaze naturale. Însă, am avut o iarnă fără prea multe probleme”, graţie importurilor mari de gaze naturale lichefiate, subliniază Jochen Winkler.
- Pentru primarul acestui mic orăşel cu 4.000 de locuitori, din care peste 150 lucrează la centrala nucleară, pagina a fost deja întoarsă şi nu mai este posibil să se revină la situaţia anterioară.
Energie nucleară vs regenerabile în mixul energetic al Germaniei
Începând din 2003 un număr de 16 reactoare nucleare au fost închise în Germania. Ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă anul trecut în Germania, în condiţiile în care în 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic a fost de 30,8%. În paralel, ponderea regenerabilelor a urcat la 46% în 2022, de la mai puţin de 25% în urmă cu zece ani.
Sursa foto: Pixabay
Cu toate acestea, ritmul actual de extindere a capacităţilor regenerabile nu mulţumeşte nici Guvernul de la Berlin şi nici apărătorii mediului, iar fără un efort serios Germania riscă să nu îşi îndeplinească obiectivele climatice, mai notează AFP. Ecuaţia va fi complicată şi mai mult de obiectivul care prevede oprirea tuturor centralelor pe cărbune până în 2038 şi a unui număr important dintre aceste centrale în 2030. Cărbunele este responsabil în continuare de o treime din producţia de electricitate a Germaniei, cu o creştere de 8% anul trecut, pentru a compensa absenţa gazelor ruseşti.
- Germania trebuie să instaleze „patru până la cinci centrale eoliene în fiecare zi” pe parcursul următorilor ani, pentru a-şi acoperi nevoile energetice, a avertizat cancelarul Olaf Scholz. Este vorba de un ritm ridicat comparativ cu cele 551 de unităţi instalate în 2022, mai notează Agerpres.
Analiză Clean Energy Wire: Regenerabilele au devenit cele mai ieftine tehnologii
Eliminarea treptată a energiei nucleare aprobată de guverne consecutive a fost criticată pentru că a complicat calea țării către neutralitatea climatică până în 2045. Susținătorii susțin că tehnologia poate furniza energie în mod fiabil, fără a provoca emisii directe, într-un moment în care utilizarea energiei fosile trebuie redusă cât mai repede posibil, iar sursele de energie regenerabilă, cum ar fi eolianul și solarul fotovoltaic, nu pot încă susține pe deplin nevoile de energie electrică ale țării, se arată într-o analiză realizată de Clean Energy Wire. Care sunt motivele, repercusiunile și beneficiile acestui lucru?
Sursa grafic: https://www.cleanenergywire.org/
Unul dintre motivele pentru care Germania a făcut o alegere evidentă să facă eolianul și solarul principala sa sursă de energie, mai degrabă decât nucleară, este că noile instalații de surse regenerabile au devenit mai ieftine decât toate celelalte surse de electricitate – mai ales acolo unde se aplică un preț pentru CO2.
- Potrivit World Nuclear Industry Status Report 2021 și Institute for Applied Ecology (Öko-Institut), costurile energiei pentru generarea de energie nucleară sunt în prezent de 15,5 cenți pe kilowatt oră, comparativ cu 4,9 cenți pentru energia solară și 4,1 cenți pentru energia eoliană.
Sursa grafic: www.cleanenergywire.org
Guvernul britanic a oferit o garanție de preț de 11 cenți pe kilowatt-oră timp de 35 de ani proiectului de centrală nucleară Hinkley Point C. În Germania, tarifele feed-in pentru energia eoliană onshore și cea fotovoltaică sunt între 6-7 cenți/kWh sau, la unele licitații, chiar mai mici. Parcurile eoliene offshore sunt acum construite fără niciun sprijin guvernamental.
Proiectele noi de reactoare se dovedesc adesea a fi mult mai costisitoare decât se prevedea. Costurile pentru un nou „Reactor de putere evolutiv (EPR)“ în Flamanville, Franța, au crescut de la 3,4 miliarde la peste 19 miliarde de euro, în timp ce proiectul va dura probabil cu cel puțin 11 ani mai mult decât era planificat. Creșteri și întârzieri similare au avut loc în Marea Britanie, Finlanda și S.U.A.
Utilizarea unei flote mari de reactoare modulare mici (SMR) pentru a asigura alimentarea cu energie electrică neutră din punct de vedere climatic în viitor – așa cum a propus miliardarul și filantropul Bill Gates – a fost salutată ca o soluție pentru schimbările climatice. În Belgia, care urmează să închidă cele două centrale nucleare rămase până în 2025, guvernul a fost de acord să investească 100 de milioane de euro în cercetarea SMR.
Susținătorii SMR susțin că, odată produse în cantități mai mari, aceste centrale mici sunt mai ieftine și mai sigure datorită proiectelor avansate de reactoare și pot fi operate cu materiale radioactive de scurtă durată convertite, rezolvând problema deșeurilor. Dar două evaluări comandate de Oficiul Federal pentru Siguranța Gestionării Deșeurilor Nucleare (BASE) au constatat că aceste zeci de mii de reactoare mici ar prezenta riscuri enorme în ceea ce privește proliferarea materialelor de calitate pentru arme și, probabil, nu vor fi niciodată la fel de ieftine cum spun susținătorii lor.
Sursa grafic: www.cleanenergywire.org
Cum se explică sensibilitatea Germaniei față de energia nucleară
Germania nu numai că are un sprijin public puternic și o lungă istorie a sentimentului antinuclear, ci mai are doar 6% din energia nucleară rămasă în mixul său de energie. A o lăsa în urmă complet este, așadar, o decizie mai evidentă și mai ușoară decât pentru alte țări, precum Franța, unde ponderea energiei nucleare în producția internă este de 70,6 la sută, dar și în Bulgaria – cu 40,8 la sută, în Suedia – cu 29,8 la sută (în Spania: 22,2%, Rusia la 20,%, Statele Unite la 19,7%, Marea Britanie 16%, toate în 2020).
Sursa grafic: www.cleanenergywire.org
Istoricii explică, de asemenea, atitudinea diferită față de nuclear cu reacțiile diferite la accidentul de la Cernobîl, care a fost resimțită mult mai aproape și mai amenințătoare pentru germani în comparație cu cetățenii francezi sau britanici. O altă explicație pentru sensibilitatea Germaniei față de energia nucleară este că de la început, critica postbelică a armelor nucleare a fost legată de utilizarea civilă a fisiunii nucleare.
Așadar, epoca producerii de energie nucleară se încheie în Germania. Viitorul energiei nucleare din țară va fi acum dominat de procesul lung și anevoios de dezmembrare a tuturor reactoarelor țării și de a decide asupra unui depozit final în care deșeurile radioactive pot fi stocate timp de mii de generații.
- Citiți un dosar cu mai multe analize pe acest subiect pe CLEAN ENERGY WIRE.
EXPLICAȚIE FOTO MAIN: Centrala nucleară Isar – una dintre cele trei centrale rămase în Germania. Sursa foto: Preussen Elektra / www.cleanenergywire.org
