Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj și a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița, au anunțat ieri cele două organizații.
Decizia vine după ce, în luna iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor.
Lucrările de defrișare pentru AHE Răstolița sunt oprite până când instanțele se vor pronunța definitiv (inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalității hotărârii de guvern.
“Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Decizia tribunalului Cluj vine în contextul, deosebit de grav, în care lucrările de defrișare nu au fost stopate după suspendarea acordului de mediu în iunie. O arată și imaginile satelitare, dar și datele oficiale din aplicația Inspectorul Pădurii, susțin cele două organizații.
„Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrei mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstolița pentru a constata șirul halucinant de ilegalități și abuzuri care au continuat în zonă și după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.
Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Resuscitat recent cu sprijin politic transpartinic, acest proiect ar aduce o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000.
„Este a doua decizie judecătorească care demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declarațiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor, precum fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului. Aceștia au susținut public că proiectul Răstolița respectă legea și contribuie la tranziția verde. Instanțele, însă, confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiții legale și că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu. Cu toate acestea, noi rămânem fermi pe poziții și vom apăra oamenii și natura în fața abuzurilor. Un viitor mai sănătos și mai curat este posibil doar dacă protejăm mediul și democrația”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.
Proiectul ar presupune defrișarea a 39 de hectare de pădure și reducerea drastică a debitului râului Răstolița, afectând grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre. Deși oficialii susțin că „răul a fost deja făcut”, imaginile satelitare și observațiile de teren arată că porțiuni importante din ecosistem sunt încă vii.
Hotărârea curții poate fi citită aici: http://instrumente.declic.ro/uploads/hotarare.pdf
WWF: Hidrocentrala Răstolița, distrugeri masive pentru natură și comunități, pentru o cantitate infimă de energie
Hidrocentrala Răstolița, de pe râul Mureș, blocată de mult timp, a fost concepută în ultimele zile ale Republicii Socialiste România și a primit undă verde în 1991, când autorizațiile de mediu aveau două pagini, puțini oameni înțelegeau impactul negativ al barajelor hidroelectrice, iar România nici măcar nu visa să devină membră a UE.
Uriașele costuri sociale și de mediu ale barajului ar depăși cu mult nesemnificativii 35 MW de energie pe care i-ar produce: energie care ar putea fi furnizată mai eficient din punct de vedere al costurilor prin alternative regenerabile, cu impact mai redus. O duzină de turbine eoliene ar fi suficiente, a explicat organizația WWF.
- Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate și alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri – și ar avea un impact imens asupra comunităților și naturii care depind de acestea.
Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene. Barajul de la Răstolița ar încălca o serie de legi naționale în vigoare, care interzic exploatarea resurselor naturale în siturile Natura 2000 și defrișările de păduri în Parcul Național Călimani, precum și directivele UE privind habitatele naturale, speciile sălbatice și apa.
Citiți mai multe detalii pe pagina WWF.
CITEȘTE ȘI:
Acordul de mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, atacat în instanță
