România se confruntă astăzi cu unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană raportat la venituri, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în plenul Camerei Deputaților. Potrivit acestuia, închiderea centralelor pe cărbune asumată într-un ritm mai rapid decât al altor state europene, finanțările dispersate între șase ministere și zeci de programe paralele, precum și funcționarea unei piețe „cu reguli foarte subțiri” au contribuit la deficitul actual de 1.500–2.000 MW din sistem, a afirmat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Afirmațiile au fost făcute luni, în Plenul Camerei Deputaților, la dezbaterile și votul moțiunii depuse împotriva sa.
„În momentul de față, România se confruntă cu o situație extrem de dificilă în ceea ce privește sistemul energetic național.
Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales, în urmă cu mai mulți ani, să adopte poate cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană.
Ne-am asumat că, până la finalul anului 2025, închidem cea mai mare parte a centralelor pe cărbune. Este un termen mult mai devreme decât Polonia și Germania, care au vizat 2038, respectiv 2049.
Ce a însemnat acest lucru? În ultimii 15 ani, România a scos din producție aproximativ 7.000 de MW în capacități pe gaz și cărbune — adică producție electrică în bandă.
Pe de altă parte, România a ales o viziune în care programele de finanțare în energie să fie dispersate. Avem șase ministere care finanțează proiecte în energie și eficiență energetică și aproximativ 40 de programe distincte, care uneori finanțau același lucru.
În această formulă, România a instalat aproximativ 6 GW de panouri fotovoltaice și capacități de stocare.
Toate aceste lucruri, dublate de o piață cu reguli foarte subțiri — reguli care uneori au fost încălcate — au dus la situația de astăzi: România are un deficit de aproximativ 1.500–2.000 MW la nivelul unei zile, lucru care face, e adevărat, să plătim aproape cel mai mare preț din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor”, a declarat ministrul, citat de AGERPRES.
Potrivit oficialului, este foarte important cum depășim acest moment extrem de complicat.
În context, el a amintit că a fost înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Țării un act normativ care actualizează legislația și transformă în obiective de interes național obiectivele importante de producție și transport al energiei și gazelor.
„În primul rând, am pregătit un act normativ pe care l-am înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a actualiza legislația și pentru a face din obiectivele importante de producție și transport al energiei electrice și gazelor obiective de interes național și pentru a scădea automat timpul în care producem energie și o transportăm în România.
Doi – reguli de piață transparente și corecte. Dacă unii s-au comportat în România ca într-un Vest sălbatic, nu ca în piața liberă în materie de energie, și au permis prețuri speculative, aceste lucruri vor înceta odată cu modificarea legislației. Astăzi, România poate spune că are deja, după patru luni de când am preluat acest minister, șapte oferte de sub 1,30 de lei pentru consumatorul casnic, de la 1,55 – 1,60 lei cât era când am intrat în acest mandat (…).
Astăzi, România are ca design al programelor de finanțare o schimbare foarte clară, și anume centralizarea tuturor proiectelor din energie și eficiență energetică la nivelul Ministerului Energiei. Așa este normal și așa este corect, pentru a putea avea o viziune holistică asupra tot ceea ce înseamnă producția energie în bandă în România, pentru a avea mecanisme de finanțare a capacitățile de producție pe nuclear, hidro și gaz și pentru a ne asigura că avem suficiente capacități de stocare energiei electrice.
Pentru a nu ajunge în situația în care astăzi să producem energie electrică în timpul zilei, în vară, când soarele strălucește și în Bulgaria, și în Grecia, și în Ungaria, și la vecinii noștri din Ucraina sau Moldova și să le exportăm la prețuri ridicole, urmând ca în perioada de vârf de consum, adică între 18:00 și 22:00, să ajungem în situația în care să importăm și la prețuri de 2.000, 2.500 sau 3.000 de lei/MWh”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul de resort a declarat că a fost înaintat către Guvernul României un memorandum prin care vor fi centralizate toate aceste proiecte, pentru a da coerență în sector. Totodată, șeful de la Energie a amintit despre negocierile în urma căreia Comisia Europeană a acceptat amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia.
„Din punct de vedere practic, în urma unei negocieri foarte complicate pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană, am reușit amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia – trei grupuri până la 1 ianuarie 2030, două grupuri, cel puțin până la 31 august 2026. Am ajuns în situația în care am evitat ca România să plătească o penalizare de 1,8 miliarde de euro.
Pentru că România, în clipa în care și-a asumat că va închide aceste centrale pe cărbune, a primit din partea Comisiei Europene o sumă de 2,6 miliarde de euro pentru a face noi centrale pe gaz și pentru a face noi capacități de producție energiei electrice și de stocare energiei electrice.
Din nefericire, acele proiecte încă sunt pe hârtie, am demarat licitațiile, urmează ca toate companiile care vor să participe, constructorii să o facă până la finalul acestui an, urmând ca, de anul viitor, să începem treaba. De asemenea, un proiect care a început încă din anul 2016, la Iernut, 400 de megawați putere instalată, la care în clipa în care am ajuns în minister am reziliat contractul, am executat scrisoarea de bună garanție, am luat acei bani de la o companie care nu și-a făcut treaba și acum lucrăm pentru a remedia situația și anul viitor să punem în producție această capacitate„, a menționat Ivan.
Acesta a adăugat că alți 1.700 de megawați urmează să fie puși în funcțiune la Mintia, până la finalul anului viitor.
„De asemenea am luat ca și țintă principală finanțarea capacităților de producție a energiei electrice pe solar și am dus către capacități noi de stocare, în primul rând pentru pentru primării, pentru administrația publică locală, pe acele proiecte care în trecut au beneficiat de panouri solare.
În momentul de față vom avea instalați, până la finalul anului viitor, aproximativ 2.200 MW. Ce înseamnă asta? România va începe să producă propria sa energie și o va stoca pe cea produsă din sistemele fotovoltaice. Asta va însemna automat o piață mai echilibrată și premisele pentru a aduce un preț mai accesibil pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii.
Problema securității energetice în România nu este doar într-o anumită culoare politică, ci este a tuturor românilor și cred, din acest punct de vedere, că fiecare partid reprezentat în Parlamentul României are specialiști, are oameni de bună credință alături de care pot să stau la masă și să găsim soluții la acele probleme care, astăzi, fac ca românii să plătească poate cea mai scumpă energie electrică din Europa, dacă ne referim la veniturile oamenilor.
Îi face pe anumiți oameni cu venituri mici să aleagă dacă își plătesc facturile, dacă își cumpără medicamente sau dacă își cumpără mâncare, iar acest lucru, deși poate din băncile din Parlament nu se vede acest lucru, afectează sute de mii sau chiar milioane de oameni”, a punctat ministrul Energiei.
Probleme de vulnerabilitate structurală a sistemului energetic românesc
Așadar, datele ministrului arată o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic românesc. În linii mari, vorbim despre:
-
un deficit de producție în bandă,
-
creștere accelerată de regenerabile fără stocare,
-
modernizare lentă a rețelelor,
-
dependență tot mai mare de importuri în anumite ore. România importă regulat în orele de vârf 1 – 2 GW, iar punctul structural critic este lipsa capacităților în bandă și flexibilitate.
În ceea ce privește închiderea grupurilor, o mare parte din acești MW erau vechi, ineficienți și oricum considerați nerentabili. Problema nu este închiderea lor, ci lipsa înlocuirii cu noi capacități în bandă înlocuitoare (gaz, nuclear, hidro modernizat). Toate acestea reflectă lipsa unei decizii politice de lungă durată și a asumării finalizării proiectelor strategice.
Aceste probleme au fost semnalate de noi și în emisiunea Punctul critic, de la TVR 1, pe care vă invităm să o urmăriți aici:
