Uniunea Europeană, statele membre și sectorul privat ar trebui să investească aproximativ 70 de miliarde de euro pe an până în 2050 în adaptarea la schimbările climatice, pentru a reduce expunerea la riscuri climatice tot mai severe și pentru a crește reziliența economică și socială, potrivit unui nou studiu comandat de Direcția Generală pentru Acțiune Climatică (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene și finanțat prin Horizon Europe.
Cât trebuie să investească România
România are nevoie de aproximativ 2–2,15 miliarde de euro anual pentru adaptarea la schimbările climatice până în 2050, potrivit studiului comandat de Direcția Generală pentru Acțiune Climatică (DG CLIMA), consultat de NewsEnergy.
De ce este urgent
Investițiile în adaptare și reziliență au devenit mai urgente ca niciodată, pe fondul creșterii temperaturilor globale și al costurilor socio-economice tot mai ridicate generate de fenomenele climatice extreme, care afectează infrastructura, sănătatea publică, agricultura și economiile naționale.
Studiul „Evaluarea necesarului de investiții pentru adaptarea la schimbările climatice în UE și în statele membre. Studiu privind impactul macroeconomic al tranziției climatice” se concentrează exclusiv pe nevoile de investiții în adaptare, fără a include costurile directe ale evenimentelor climatice extreme. Analiza reprezintă prima evaluare de acest tip la nivel european, acoperind un deficit major de date și cunoaștere, a anunțat DG CLIMA.
Analiza utilizează o metodologie comună pentru estimarea nevoilor de investiții în adaptare la nivelul UE și pentru fiecare stat membru, pornind de la:
-
Evaluarea Europeană a Riscurilor Climatice 2024 (EUCRA),
-
planurile și strategiile naționale de adaptare,
-
principalele clustere de risc climatic identificate la nivel european.
Studiul se bazează pe cele mai bune surse de date disponibile și pe o gamă largă de cercetări academice.
Unde sunt necesare investițiile
Media UE-27: cca 69–71 mld. EUR / an (până la 80,5 mld. € în scenariul extrem)
Din cele 70 de miliarde de euro anual estimate ca necesare:
- aproximativ 30 miliarde euro sunt necesare pentru infrastructură,
- 21 miliarde euro pentru ecosisteme,
- 12 miliarde euro pentru securitate alimentară.
Diferențe între statele membre
Franța, Italia, Germania și Spania înregistrează cele mai mari nevoi de investiții în adaptare, în parte din cauza dimensiunii geografice și economice.
Totodată, studiul arată că tipurile și amploarea investițiilor necesare variază semnificativ între statele membre, în funcție de caracteristicile specifice fiecărei țări.
Cât ar trebui să investească România anual în adaptarea la schimbările climatice (până în 2050)
Potrivit studiului comandat de DG CLIMA, România ar avea nevoie de investiții anuale de aproximativ 2–2,15 miliarde de euro pentru adaptarea la schimbările climatice, în funcție de scenariul de expunere și vulnerabilitate climatică.
România – necesar anual de investiții în adaptare (mld. EUR / an)
- Scenariu conservator: 2,09 mld. EUR
- Scenariu de bază (baseline): 2,15 mld. EUR
- Scenariu cu expunere ridicată: 2,02 mld. EUR
- Scenariu abrupt (steep): 2,03 mld. EUR
- Scenariu extrem: 2,06 mld. EUR
Pentru România, necesarul anual estimat de investiții pentru adaptarea la schimbările climatice este de 2,154 miliarde de euro, din care 882 milioane EUR pentru ecosisteme, 631 milioane EUR pentru infrastructură, 289 milioane EUR pentru sănătate, 262 milioane EUR pentru securitate alimentară și 90 milioane EUR pentru economie și finanțe.
România se situează în zona mediană a UE, peste state mici (ex. Malta, Cipru), dar mult sub marile economii vest-europene.

Sursa: Studiul „Assessment of EU and Member States adaptation investment needs”, DG CLIMA, ianuarie 2026
Tipuri de investiții necesare
Adaptarea la schimbările climatice necesită intervenții coordonate în ecosisteme, infrastructură, sănătate, agricultură și economie, de la restaurarea naturii și protecția împotriva inundațiilor până la sisteme de sănătate reziliente și managementul riscurilor financiare.
Ecosisteme
Intervenții-cheie pentru protecția capitalului natural și reducerea riscurilor climatice:
-
management adaptiv al pădurilor și prevenirea incendiilor forestiere
-
sisteme timpurii de monitorizare pentru dăunători și boli
-
controlul speciilor invazive (plante și insecte)
-
restaurarea solurilor și prevenirea poluării solului
-
restaurarea ecosistemelor-cheie:
-
dune, zone umede, mlaștini, turbării
-
pajiști, stepă și habitate degradate
-
ecosisteme de apă dulce
-
-
management costier verde și hibrid
-
creșterea conectivității habitatelor (coridoare ecologice, zone tampon)
-
protecția polenizatorilor
Infrastructură (Infrastructure)
Intervenții pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii critice:
-
modernizarea și diversificarea sistemelor energetice
-
creșterea eficienței de răcire a centralelor energetice în perioade de caniculă
-
infrastructură de transport rezilientă (rutieră, feroviară, maritimă)
-
consolidarea și modernizarea rețelelor rutiere și feroviare
-
reducerea criticității infrastructurii expuse
-
protecție împotriva inundațiilor:
-
infrastructură gri (diguri, bariere)
-
restaurarea luncilor naturale
-
-
relocarea populației și a activelor din zonele cu risc ridicat
-
reabilitarea clădirilor și infrastructurii existente
-
protejarea patrimoniului cultural și a clădirilor istorice
-
planificare teritorială și reglementări de construcție adaptate riscurilor climatice
-
protecție costieră prin soluții gri și management integrat al zonelor costiere
Sănătate
Intervenții pentru protejarea sănătății publice în context climatic:
-
răcire urbană și infrastructură verde/hibridă pentru reducerea efectului de insulă termică
-
îmbunătățirea sistemelor de climatizare în transportul public
-
prevenirea bolilor infecțioase sensibile la climă
-
sisteme de avertizare timpurie pentru incendii și riscuri de sănătate
-
capacitate de răspuns la dezastre (valuri de căldură, incendii, inundații)
-
măsuri organizaționale pentru sănătatea și securitatea în muncă
-
modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate
-
monitorizarea în timp real a calității apei
-
formarea personalului medical pentru managementul situațiilor de urgență
Alimentație și agricultură
Intervenții pentru securitate alimentară și sisteme agroalimentare reziliente:
-
agricultură inteligentă din punct de vedere climatic (climate-smart agriculture)
-
management adaptiv al pescuitului
-
inovare în sectorul pescăresc
-
stimulente și subvenții pentru producția și consumul alimentar sustenabil
-
adaptarea infrastructurii zootehnice (umbrire, răcire, apă)
-
dezvoltarea raselor de animale rezistente la stres termic
Economie și finanțe
Intervenții pentru gestionarea riscurilor și continuitate economică:
-
programe de asigurare și strategii de management al riscurilor climatice
-
managementul cererii de apă
-
managementul aprovizionării cu apă
-
modernizarea rețelelor de distribuție a apei
-
dezvoltarea ofertei turistice pe tot parcursul anului (adaptare la sezonalitate)
Măsuri transversale
Intervenții care susțin toate sectoarele:
-
sisteme de guvernanță și coordonare intersectorială
-
date, monitorizare și planificare bazată pe risc
-
integrarea adaptării în investițiile publice și private existente
Măsuri transversale de adaptare: cât ar trebui să investească România
Potrivit estimărilor privind costurile pentru măsuri transversale (cross-cutting), România ar avea nevoie de aproape 10 milioane de euro anual pentru implementarea anuală a măsurilor de adaptare care susțin toate sectoarele (educație, cercetare, guvernanță).
- Educație: 8,5 mil. EUR
- Cercetare & dezvoltare (R&D): 1,4 mil. EUR
- Total măsuri transversale: 9,8 mil. EUR
Aceste sume vizează în principal dezvoltarea competențelor, capacitatea instituțională și cunoașterea științifică, esențiale pentru implementarea eficientă a tuturor celorlalte măsuri de adaptare.
Total UE măsuri transversale: 257,1 mil. €
Țările cu cele mai mari alocări:
- Germania: 34,4 mil. EUR
- Franța: 32,1 mil. EUR
- Polonia: 23,5 mil. EUR
- Italia: 22,5 mil. EUR
România (9,8 mil. EUR) se află în zona mediană-superioară a clasamentului, peste multe state din Europa Centrală și de Est.
Costuri pentru adaptare vs atenuare
Studiile anterioare plasează amploarea necesarului de investiții pentru adaptarea la schimbările climatice în Uniunea Europeană la zeci de miliarde de euro anual, în funcție de scenariile și metodologiile utilizate. Estimarea centrală a acestui studiu – 69 de miliarde de euro pe an – se situează în zona mediană a acestui interval.
Deși semnificativă, această sumă este modestă în comparație cu nivelul investițiilor necesare pentru tranziția energetică și atenuarea schimbărilor climatice, se arată în studiul DG Clima, consultat de NewsEnergy.
- Comisia Europeană estimează că atingerea obiectivelor UE privind clima și energia pentru 2030 va necesita investiții anuale de aproximativ 565 de miliarde de euro în sistemul energetic în perioada 2021–2030, urmând ca acestea să crească la circa 660 de miliarde de euro pe an în intervalul 2031–2050.
Această comparație evidențiază faptul că, deși adaptarea este esențială pentru reziliența climatică, amprenta sa financiară este cu un ordin de mărime mai mică decât cea a atenuării, reflectând caracterul sistemic al tranziției energetice.
În același timp, multe măsuri de adaptare generează beneficii colaterale pentru reducerea emisiilor. De exemplu, reabilitările clădirilor reziliente la schimbările climatice, realizate împreună cu lucrări de renovare energetică, pot reduce consumul de energie și emisiile asociate. Soluțiile bazate pe natură pentru protecția împotriva inundațiilor sau eroziunii costiere – precum restaurarea zonelor umede sau a dunelor – sporesc reziliența și contribuie la sechestrarea carbonului.
Pe de altă parte, peisajul de finanțare diferă semnificativ între adaptare și atenuare. Investițiile în reducerea emisiilor sunt în mare parte susținute de capital privat, mobilizat prin stimulente de piață și reglementări. În schimb, implementarea măsurilor de adaptare implică o combinație de actori – guverne naționale, companii private și gospodării – în funcție de natura investiției.
Unele măsuri de adaptare, precum renovările clădirilor sau tehnologiile eficiente din punct de vedere al utilizării apei, pot genera randamente private suficiente pentru a fi realizate de companii sau persoane fizice. Altele însă, cum sunt lucrările de apărare împotriva inundațiilor la scară largă sau restaurarea ecosistemelor, produc beneficii sociale care nu pot fi pe deplin monetizate și necesită intervenție publică.
În plus, investițiile în adaptare sunt adesea mai dificil de identificat și de delimitat, deoarece sunt frecvent integrate în proiecte mai ample, nu implementate ca măsuri independente. Ele depind, de asemenea, de orizonturile de investiții și de asumarea riscurilor: sursele publice sunt investitori naturali în măsuri cu beneficii sociale largi, în timp ce acțiunile punctuale, precum cele la nivelul unor instalații sau facilități individuale, revin de regulă actorilor privați. Această complexitate explică de ce mobilizarea finanțării pentru adaptare este dificilă, adaptarea continuând să depindă preponderent de fonduri publice, spre deosebire de atenuare.
Necesitățile de investiții pentru adaptare sunt, de asemenea, mai reduse decât cele estimate la aproximativ 830 de miliarde de euro anual pentru investițiile totale în infrastructura UE, care includ transportul, energia, apa și infrastructura socială. Diferența este explicată de aria de acoperire: estimările privind infrastructura vizează întregul spectru al nevoilor economice și sociale, în timp ce adaptarea se concentrează pe măsuri incrementale pentru gestionarea riscurilor climatice identificate în Evaluarea Europeană a Riscurilor Climatice (EUCRA). Totuși, integrarea adaptării în ciclurile de reînnoire a infrastructurii oferă oportunități importante de eficiență a costurilor și de obținere a unor beneficii multiple, se arată în studiu.
Peste 800 mld. euro pierderi economice din cauza extremelor climatice în UE (1980–2024)
În mod esențial, costurile inacțiunii sunt mult mai mari decât costurile adaptării. Analize recente realizate de Agenția Europeană de Mediu (EEA) estimează că pierderile economice generate de fenomene meteorologice și climatice extreme în Uniunea Europeană au depășit deja 800 de miliarde de euro în perioada 1980–2024, dintre care peste 208 miliarde de euro (25%) doar în ultimii patru ani.
Aceste pierderi au crescut, în medie, cu 3,4% pe an în ultimii 30 de ani și sunt prognozate să se accentueze semnificativ în scenariile cu încălzire globală ridicată. Proiectul COACCH arată că, în absența măsurilor de adaptare, daunele climatice ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro anual într-un scenariu de încălzire de 2°C și la aproape 200 de miliarde de euro pe an într-un scenariu de 4°C până în anul 2100.
În mod similar, studiul PESETA IV realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) arată că măsurile de adaptare pentru riscurile legate de apă ar putea evita pagube de până la 122 de miliarde de euro pe an până la jumătatea secolului. Totodată, IPCC subliniază că riscurile reziduale și pierderile ireversibile cresc rapid dincolo de pragul de 2°C.
Aceste concluzii confirmă faptul că adaptarea nu este doar o necesitate pentru creșterea rezilienței, ci și o strategie eficientă din punct de vedere economic: daunele evitate prin acțiuni timpurii depășesc semnificativ nevoile de investiții.
UE se pregătește pentru impactul tot mai sever al schimbărilor climatice
Studiul subliniază că: finanțarea actuală pentru adaptare este insuficientă; investițiile în adaptare generează beneficii colaterale, inclusiv pentru atenuarea schimbărilor climatice; este nevoie de date mai bune privind costurile adaptării.
De asemenea, nevoile de investiții și riscurile climatice ar trebui integrate mai bine în planificarea bugetară națională, având în vedere rolul central al sectorului public în implementarea măsurilor de adaptare.
În final, studiul subliniază că este necesară continuarea cercetărilor pentru a evalua nevoile de adaptare în funcție de diferite scenarii climatice, de nivelurile de reziliență dorite și de riscurile reziduale, precum și pentru a analiza raportul cost–beneficiu al măsurilor de adaptare.
Studiul este publicat într-un moment-cheie, în care Comisia Europeană pregătește un nou cadru integrat pentru reziliența climatică și gestionarea riscurilor, menit să sprijine statele membre în prevenirea și pregătirea pentru impactul tot mai sever al schimbărilor climatice.
Mai multe detalii sunt disponbile pe site-ul DG CLIMA. Studiul poate fi accesat AICI.
(Photo credit: European Union, 2025)
CITEȘTE ȘI:
