Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative asupra sănătății și a economiei, însă există diverse strategii de mitigare.

Multe dintre soluțiile găsite sunt ieftine și nu necesită tehnologii avansate, însă alegerea celor mai bune opțiuni presupune înțelegerea avansată a condițiilor specifice orașului, se arată într-o analiză publicată de InfoClima.ro, din care redăm mai jos alte câteva pasaje extrem de interesante.

Cât de relevant e conceptul de insulă de căldură urbană pentru România în următorii ani?

România ar putea trece prin 2 până la 6 valuri de căldură extreme în următorii 30 de ani, iar insula de căldură urbană din orașele românești va depăși 2 °C în timpul verii. Deși intensitatea și numărul acestor valuri de căldură depind de regiune și de configurația specifică orașului, este clar că insulele de căldură urbane și valurile de căldură vor fi o problemă serioasă pentru populația orașelor din România în următorii ani.

  • Geografia insulei de caldură urbană (ICU) este una dinamică, strâns legată de dezvoltarea orașului. O analiză a ICU din București arată că schimbările de utilizare a terenurilor (scăderea terenurilor cultivate și a suprafețelor împădurite, precum și creșterea suprafețelor construite) din perioada 1984–2016 au dus, de asemenea, la o extindere a ICU a orașului.

Deoarece ICU are impact asupra sănătății și bunăstării, duce și la pierderi de productivitate, afectând economia.

Dar ce este, de fapt, o insulă de căldură urbană?

  • Nu este nevoie să fii om de știință pentru a observa că orașele se simt și sunt mai fierbinți decât zonele suburbane sau cele rurale din jur. Aceasta diferență este efectul insulei de căldură urbană (ICU) și poate varia de la câteva grade până la peste 10 °C.

De ce se întâmplă?

Există mulți factori care duc la încălzirea zonelor urbane, iar diferitele lor combinații pot influența intensitatea insulei de căldură urbană.

  • Acoperirea terenurilor (land cover) într-un oraș are un rol esențial in ICU. Acest lucru se datorează albedoului orașului (capacitatea suprafețelor urbane de a reflecta radiația solară), care poate determina cantitatea de căldura captată și stocată de clădiri și drumuri.

Zonele verzi ajută deoarece oferă umbră, deviază radiațiile solare, permit infiltrarea apei în sol și creșterea umidității în atmosferă. Cu toate acestea, proiectarea zonelor urbane verzi trebuie să fie echilibrată pentru a oferi suficientă umbrire în timpul zilei, fără a împiedica circulația aerului și răcirea pe timp de noapte.

Alți factori importanți care influențează dimensiunea, forma și intensitatea ICU sunt densitatea populației, lățimea și orientarea străzilor, precum și înălțimile clădirilor. Activitățile antropice (transport, industrie, răcirea și încălzirea clădirilor) au, de asemenea, un rol in ICU.

Pe lângă acestea, topografia unui oraș (care afectează condițiile locale de vânt), zona climatică și condițiile meteorologice determină variații ale ICU.

Cum ne afectează ICU?

Deși valurile de căldură sunt mai puțin șocante sau vizibile în comparație cu alte evenimente meteorologice extreme (cum ar fi tornadele, furtunile cu grindină sau inundațiile), ele au un impact mare asupra activităților socio-economice. În Europa, temperaturile extreme sunt printre cele mai mari pericole naturale, alături de inundații, furtuni și valuri de frig.

Locuitorii din mediul urban sunt cei mai afectați, iar categoriile mai vulnerabile includ copii și vârstnici, persoane cu dizabilități, femei însărcinate, lucrători în aer liber (de exemplu, fermieri, muncitori în construcții, etc.), sportivi și persoane fără adăpost. Persoanele defavorizate din punct de vedere economic sunt, de asemenea, mai vulnerabile, atunci când nu își pot permite sa își răcească locuințele sau când sunt forțate să lucreze în condiții meteorologice vitrege.

  • Stresul cauzat de căldură afectează în mod direct sănătatea umană, manifestându-se prin diferite simptome, cum ar fi lipsa de concentrare, epuizare, deshidratare, crampe, tulburări circulatorii, infarct și chiar deces. Alte condiții preexistente pot fi, de asemenea, agravate, deoarece sistemul cardiovascular este tensionat atunci când corpul se luptă să-și regleze temperatura și să elibereze căldura. Există, de asemenea, efecte indirecte, cum ar fi o creștere a accidentelor de muncă și o scădere a productivității muncii.

Unele efecte pozitive asociate cu ICU pot fi nevoia redusă de încălzire a clădirilor în timpul iernii, precum și prelungirea sezonului de vegetație (aproximativ 15 zile suplimentare) în zonele urbane în comparație cu împrejurimile lor.

Modalități de reducere și adaptare la ICU pentru crearea unui mediu termic mai bun

Scăderea expunerii solare și atenuarea efectelor negative ale ICU se poate realiza printr-o gamă largă de metode. Cu toate acestea, metodele trebuie să fie foarte bine adaptate contextului și să implice planificarea detaliată a spațiilor publice, a clădirilor și a cartierelor. De asemenea, planificarea teritorială trebuie integrată la nivel regional. Întrucât nu există o soluție perfectă, care să îndeplinească toate obiectivele (uneori contradictorii) ale unui oraș, este necesară o analiză cantitativă a diferitelor politici și opțiuni de proiectare pentru a obține un echilibru.

FORMA URBANĂ

Un obiectiv pe termen mai lung și mai complex este planificarea spațiului urban într-un mod care să permită fluxul de aer și umbrirea. Acest lucru poate fi realizat prin variația înălțimilor clădirilor și a lățimii străzilor, având în vedere microclimatul unic al orașului și al cartierului, și realizând o anumită porozitate a țesăturii urbane.

Acest microclimat unic depinde de morfologia urbană, de factorul de vedere al cerului, de direcțiile dominante ale vântului, de inversiunea meteorologică și de particularitățile regiunii geografice. Optimizarea spațiului dintre clădiri și luarea în considerare a orientării clădirii poate contribui, de asemenea, la reducerea ICU. Diferite geometrii urbane cu o densitate similară pot duce la radiații semnificativ diferite pe sol și pe fațade, în funcție de configurație .

Politicile urbane trebuie să țină seama de efectul ICU. Multe aspecte ale formei urbane (de exemplu, dimensiunea, orizontul și policentricitatea, structura canionului urban, întinderea și compactitatea) pot afecta climatul urban, indicând potențialul formei și a structurii urbane de a atenua stresul termic urban. Evaluarea cantitativă a acestor factori este necesară pentru a sprijini luarea deciziilor urbane și strategia de amenajare a teritoriului.

De exemplu, crearea coridoarelor de ventilație urbană (inclusiv formarea sistemelor de răcire urbană la scară mică pentru a spori distribuția orizontală a răcirii) implică crearea de gradienți de temperatură în oraș, cu o poziționare atentă a zonelor verzi, a spațiilor deschise, a materialelor, a umbririi și a corpurilor de apă. Acest lucru permite, de exemplu, crearea așa-numitului efect de briză de parc.

CITIȚI ANALIZA COMPLETĂ AICI.