Ultimul deceniu a fost cel mai cald din istoria omenirii, iar fenomenele meteo extreme (inundații, incendii de pădure, secete, furtuni etc.) sunt din ce în ce mai dese, provocând daune pe tot globul. Ne aflăm într-o cursă contracronometru de adaptare la un climat care se schimbă rapid. Clădirile trebuie pregătite pentru a ne oferi protecție în fața efectelor încălzirii globale, dar și pentru a-și diminua impactul asupra climei, prin reducerea emisiilor de carbon, se arată într-o analiză publicată de România Eficientă, din care redăm o parte.

Clădirile sunt vulnerabile la schimbările climatice. Nu doar caracteristicile structurale ale clădirii pot fi afectate, ci și condițiile interioare de locuire, după cum semnalează platforma europeană de adaptare la climă Climate-ADAPT, un parteneriat între Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu.

Viitorul poate aduce un risc crescut de prăbușire, de degradare a materialelor de construcție și chiar a integrității structurale a clădirilor, cu pierderi semnificative de valoare cauzate de furtunile mai dese, invadarea apei, deteriorarea climatului interior și reducerea duratei de viață a clădirii. Clădirile noi și cele existente trebuie evaluate pentru rezistența la riscurile actuale și la schimbările climatice viitoare și trebuie modernizate în consecință”, arată Climate-ADAPT.

De asemenea, schimbările climatice pot influența condițiile de locuire. De exemplu, utilizatorii clădirilor trebuie să utilizeze sisteme de încălzire și răcire pentru a face față disconfortului termic cauzat de temperaturile extreme. Incapacitatea de a regla în mod corespunzător temperatura interioară poate avea efecte negative asupra sănătății și a productivității.

Dar casele și clădirile pot furniza protecție și refugiu în fața dezastrelor climatice. De fapt, să investim în clădiri bine concepute și reziliente este una dintre cele mai bune căi de adaptare la schimbările climatice. Într-un raport publicat recent, intitulat „Ghid practic pentru clădiri și comunități reziliente climatic”, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată cum poate fi crescută rezistența clădirilor în fața schimbărilor climatice.

Ghidul practic oferă soluții de construcție pentru a ne adapta clădirile la o serie de riscuri în diferite zone climatice. De exemplu, ne arată cum să reducem căldura la interior în zonele cu o climă caldă și aridă sau cum să atenuăm impactul cicloanelor asupra clădirilor aflate în zonă de climă caldă și umedă. Raportul demonstrează, de asemenea, cum combinarea soluțiilor de construcție „gri” cu soluții „verzi”, bazate pe natură (nature-based solutions), poate avea rezultate promițătoare.

România Eficientă a sintetizat în videograficul de mai jos câteva măsuri simple de adaptare a clădirilor la schimbările climatice:

Soluțiile bazate pe natură, alternativa durabilă la consumul de energie

Soluțiile bazate pe natură pot reprezenta o alternativă durabilă la utilizarea exclusivă a aerului condiționat pentru răcire. În comparație cu acoperișurile goale, acoperișurile acoperite de vegetație (verzi)ajută la izolarea clădirilor, cu beneficii în ceea ce privește reducerea costurilor energetice. În acest fel, sunt diminuate și emisiile de CO2 ale clădirii, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice. Totodată, prin intermediul acoperișurilor și pereților verzi, clădirile pot limita efectul de insulă de căldură urbană.

Măsurile de infrastructură verde – coridoare verzi, zone urbane verzi, copaci în orașe, precum și acoperișuri și pereți verzi – pot crește rezistența mediului construit, în special atunci când sunt integrate în planificarea urbană și cuplate cu soluții bazate pe natură”, se precizează pe Climate ADAPT.

Reglementări europene tot mai stricte privind clădirile

UE lucrează pe mai multe fronturi pentru a aborda problema impactului climei asupra clădirilor. Platforma Climate ADAPT punctează, în continuare, principalele măsuri de ordin legislativ adoptate de Comisia Europeană în acest scop:

Vulnerabilitățile climatice ale mediului construit sunt abordate și în Strategia UE de adaptare la schimbările climatice, adoptată de Comisia Europeană în februarie 2021. Strategia semnalează necesitatea de a îmbunătăți pregătirea clădirilor la schimbările climatice și acordă prioritate soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi acoperișurile și pereții verzi.

CITIȚI CONTINUAREA ANALIZEI PE SITE-UL ROMÂNIA EFICIENTĂ, AICI

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

ARTICOLE SIMILARE:

Studiu: Peste opt din zece români consideră importantă creșterea eficienței energetice a clădirilor

Raport al Administrației Prezidențiale: Sectorul energetic, vulnerabil în fața schimbărilor climatice

Scandia Food anunță lansarea unui nou proiect de sustenabilitate care vizează implementarea unui sistem fotovoltaic pentru producere de energie electrică din surse regenerabile

Noi prevederi privind sursele regenerabile și economiile de energie, aprobate în Parlamentul European

Prețurile la energie: Comisia propune o intervenție de urgență pe piață pentru a reduce facturile pentru europeni