Skip to main content

Distribuirea unor dividende suplimentare în valoare de 238 milioane lei nu va afecta derularea activităților operaționale și nici a programelor de investiții curente sau pe termen lung ale companiei, ne-au transmis reprezentanții Nuclearelectrica. În aprilie 2017, conducerea companiei, alta la acea vreme, avertiza că „reducerea surselor proprii de finanţare pentru proiectele majore de investiții prin distribuţia de rezerve sub formă de dividende «extraordinare» le poate influenţa în sens negativ”.

„În baza prevederilor legale, distribuția de dividende suplimentare se poate realiza, în cazul aprobării de către AGA, din contul de «alte rezerve» sau din contul de rezultat reportat, SNN având la data de 31 decembrie 2017 suma de 22.892.420 lei aferentă «altor rezerve reprezentând surse proprii de finanțare” din totalul de 43.145.832 lei în contul de “alte rezerve», respectiv 3.202.651.196 lei în contul de rezultat reportat”, au precizat reprezentanții conducerii Nuclearelectrica (SNN).

Informațiile se regăsesc, de altfel, și într-o notă a Consiliului de Administrație, publicată vineri pe site-ul companiei.

Pe de altă parte, aceste conturi sunt poziții din capitalurile proprii care nu prea au corespondent monetar, cele 3,2 miliarde lei fiind rezerve contabile, fără corespondență cash. Partea de „alte rezerve” și „rezultat reportat” contează doar ca administratorii SNN să aibă de unde distribui legal dividende suplimentare, dincolo de profitul net, din care SNN a alocat deja peste 90%. Cea care contează cu adevărat este poziția netă de numerar, adică banii din conturi minus datorii.

„La fundamentarea disponibilului pentru dividende suplimentare, au fost luate în considerare cele mai recente rezultate obținute de societate, referitoare la lichiditățile disponibile, profitul brut, împrumuturile externe, investițiile necesare de efectuat până la sfârșitul anului, achiziția a 60 de tone de dioxid de uraniu în perioada imediat următoare, constituirea în anul 2018 a surselor proprii de finanțare a investițiilor, precum și faptul că sumele distribuite din rezultatul reportat sunt subiect al impozitului pe profit de 16%”, mai punctează compania.

„Astfel, în baza analizei interne, SNN a propus AGA suma de 238 milioane lei ce poate fi distribuită ca dividende suplimentare, fără a afecta derularea activităților operaționale și nici a programelor de investiții curente sau pe termen lung ale companiei”, au conchis reprezentanții Nuclearelectrica.

De la Spitalul de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire”, la SNN

Anul trecut, poziția companiei era diferită, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care le presupune acordarea unor dividende suplimentare:

„Deşi SNN are disponibilităţi financiare care la prima vedere par excedentare, aceşti bani vor fi utilizaţi preponderent în proiecte majore de investiţii, cum sunt instalaţia de detritiere şi retehnologizarea Unităţii 1. Reducerea surselor proprii de finanţare pentru aceste proiecte prin distribuţia de rezerve sub formă de dividende «extraordinare» le poate influenţa în sens negativ din perspectiva disponibilităţii fondurilor proprii”, preciza compania, într-un răspuns oferit presei, în aprilie 2017.

Nuclearelectrica era condusă atunci de Daniela Lulache, înlocuită în august 2017 cu Cosmin Ghiță, un tânăr fără experiență relevantă în management, cunoscut mai ales pentru funcția de Consilier Relații Publice la Chevron. De asemenea, și componența Consiliului de Administrație s-a modificat între timp. Printre cei șapte administratori se află, de pildă, Cristian Dima, preşedintele ALDE Galaţi, fost secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri în perioada ianuarie – aprilie 2017, când a fost demis de către premierul de atunci Sorin Grindeanu, după ce a pierdut definitiv un proces cu Agenția Națională de Integritate.

  • În perioada 2012 – noiembrie 2015, dar și în iunie 2016 – ianuarie 2017, Dima a fost membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire” din Galaţi.

Statul „stoarce” de bani companiile din sectorul energetic pe care le controlează, luându-le 90% din profit, precum și dividende speciale, pentru a mai „cârpi” din deficitul bugetar, care în primele nouă luni ale acestui an a fost de 16,7 miliarde lei, cu 9,9 miliarde lei mai mare decât în perioada similară a anului trecut, conform datelor Ministerului Finanțelor.