Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 17 state membre, printre care și România, să își elimine treptat dependența de combustibilii fosili din Rusia, în conformitate cu planul REPowerEU pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă, a transmis instituția de la Bruxelles, într-un comunicat de presă.

Expertiza tehnică va sprijini statele membre să identifice și să pună în aplicare cele mai bune reforme de politică și investiții în domenii precum diversificarea aprovizionării cu energie, accelerarea tranziției către energia din surse regenerabile și sporirea eficienței energetice, pentru a atinge aceste ambiții europene comune.

Statele membre care au solicitat și vor primi acest sprijin în lunile următoare sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

„Pe lângă criza umanitară din Ucraina, statele membre se confruntă și cu o criză energetică fără precedent. Instrumentul de sprijin tehnic va oferi sprijin specific, personalizat și care va răspunde în timp util nevoilor în schimbare rapidă ale fiecăruia dintre aceste state membre”, a declarat Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

La 21 martie 2022, în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, Comisia a lansat o cerere specifică prin care invită statele membre să își exprime interesul de a primi sprijin tehnic. Comisia a evaluat și aprobat toate solicitările prezentate de statele membre. Expertiza se furnizează în cadrul instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisie.

REPowerEU – eliminarea dependenței UE de gazul rusesc până în 2030

Regenerabile, eolian, fotovoltaic - Pixabay

Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a propus, pe 8 martie, liniile generale ale unui plan – REPowerEU – menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale.

Putem să ieșim treptat, cu mult înainte de 2030, din dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia. În acest scop, Comisia propune un întocmirea unui plan REPowerEU, care va spori reziliența sistemului energetic la nivelul UE și se va baza pe doi piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze, datorită creșterii importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei și datorită creșterii producției și importurilor de biometan și hidrogen și reducerea mai rapidă a utilizării combustibililor fosili în locuințele, clădirile, industria și sistemul nostru energetic, prin îmbunătățirea eficienței energetice, prin recurgerea în mai mare măsură la sursele regenerabile de energie și la electrificare și prin eliminarea blocajelor din infrastructură. Puteți citi mai multe despre planul REPowerEU AICI.

Ţările membre ale Uniunii Europene încă sunt în cea mai mare parte dependente de ţiţeiul şi gazele din Rusia pentru aprovizionarea lor cu energie, iar importul acestor resurse nu poate fi tăiat pur şi simplu într-un termen scurt, a afirmat recent premierul olandez Mark Rutte, conform Agerpres.

  • Agenția Internațională pentru Energie a publicat recent indicatori care arată raportul dintre importurile rusești și consumul intern de combustibili fosili, ca pondere din aprovizionarea totală cu energie, în țările UE și OECD. Găsiți datele pe fiecare stat în parte, inclusiv România, AICI.

România, tot mai dependentă de importuri, ține resursele din Marea Neagră blocate

resurse offshore, Marea Neagra

„România este al doilea mare producător din UE, însă cantitățile produse nu sunt suficiente pentru acoperirea consumului intern. În plus, producția e în declin, lucru confirmat și de datele publicate de Comisia Europeană (aflați detalii AICI). În acest timp, resursele din Marea Neagră descoperite 2012 au rămas nevalorificate, iar România a ajuns să importe tot mai multe gaze naturale, pentru a-și acoperi consumul intern”, se arată într-o analiză publicată pe platforma gazderomania.ro.

În acest context tensionat, România are un avantaj energetic pe care puține țări îl au: propriile resurse de gaze naturale. Așadar, exploatarea zăcămintelor importante de gaze naturale descoperite în Marea Neagră ar trebui să devină o prioritate națională.  

Companiile concesionare din Marea Neagră au cheltuit 1,5 miliarde de dolari pentru a identifica rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, estimate că se află în platoul continental românesc. Și totuși, investițiile pentru exploatare nu au putut demara încă, în absența unui cadru fiscal și legislativ atractiv. Citiți analiza completă AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

SPECIAL: Tranziția energetică și noile provocări de securitate sau stabilitate – BETD 2022