Deputatul USR Cristina Prună le-a adresat astăzi o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă și ministrului Economiei Niculae Bădălău, pentru a le cere să susțină integrarea României în „Alianța Bateriilor”, o inițiativă europeană, lansată la finalul anului 2017, al cărei obiectiv este de a dezvolta producția de baterii la nivelul Uniunii Europene.

Această integrare ar fi o soluție, pe de-o parte, pentru accesul la fonduri europene destinate cercetării în domeniul producției de baterii și, pe de altă parte, pentru a valorifica o serie de materii prime în această nouă revoluție industrială. Pitești, Gorj și Râmnicu-Vâlcea ar putea beneficia de pe urma acestui proiect.

Iată, mai jos, cele mai importante puncte din scrisoarea publică:

  • România trebuie să promoveze o industrie modernă, bazată pe electromobilitate și pe eficiență energetică.

Viitorul locurilor de muncă ale românilor din industria carboniferă și cea auto depinde de rapiditatea cu care ne vom adapta la tranziția energetică.

  • Un sfert din următorul buget multianual al UE va fi destinat proiectelor care contribuie la atingerea obiectivelor climatice, atât în sectorul producerii energiei cât și în sectorul transporturilor, iar România trebuie să profite de acest lucru. Județe precum Argeș, Râmnicu Vâlcea și Gorj au o istorie industrială și oameni cu competențe care ar putea să valorifice cu brio aceste oportunități.

Cristina Prună, USR (Sursa: Facebook)

Centrul de Cercetare în Ingineria Automobilului și Laboratorul pentru Sisteme alternative de propulsie – Vehicule Electrice și Hibride din cadrul Universității din Pitești, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea s-ar putea înscrie în „Alianța Bateriilor”. România are încă tineri valoroși în domeniul cercetării, care își doresc o carieră construită în țară, în domenii tehnologice de vârf.

  • În Gorj, producția de grafit a fost abandonată acum 25 de ani. Atunci, motivul a fost tehnologia învechită. Astăzi, grafitul este una dintre cele mai căutate materii prime în industria producătoare de baterii. Lignitul exploatat în Gorj suferă deja din cauza prețului din ce în ce mai mare al poluării, iar locurile de muncă a mii de oameni sunt în pericol. Există alternative pentru ei. Ministerul Economiei și ANRM ar trebui să stabilească un plan coerent pentru valorificare a eventualelor rezerve de grafit, în condiții de eficiență economică și respect al mediului înconjurător.

În al treilea rând, gazul natural din viitoarea producție din Marea Neagră ar putea fi folosit în procesele de obținere a materialelor compozite folosite atât în industria auto, cât și a fabricării eolienelor și panourilor solare.

România ar putea deveni lider în sectorul stocării energiei și al electromobilității, ținând cont că poate valorifica experiența deja acumulată în două sectoare strategice – energetic și auto.

Avem generații întregi de mineri, cercetători, ingineri din industria auto și din industria de petrol și gaze care pot ajuta la modernizarea industriei românești. Acesta ar trebui să fie un obiectiv strategic pentru țara noastră”, a declarat deputatul Cristina Prună.

O piață de 250 miliarde euro anual

Mașini electrice - sursa: Pixabay

Mașini electrice – sursa: Pixabay

Pentru Europa, producția de baterii este o necesitate strategică pentru tranziția spre energie curată și pentru competitivitatea sectorului auto. În plus, noua strategie de politică industrială are ca scop să transforme UE în liderul global în ceea ce privește inovarea, digitalizarea și decarbonizarea.

România ar putea să profite nu doar de oportunitățile uriașe de finanțare oferite de Comisia Europeană, ci și de cererea uriașă de baterii electrice. Unul dintre programele de cercetare în domeniu finanțate de CE vizează noile generații de baterii, termenul-limită pentru înscrierea proiectelor fiind 25 aprilie 2019. Totodată, un alt program care are ca deadline pentru depunerea proiectelor data de 28 februarie 2019 vizează formarea de specialiști în domeniul bateriilor electrice. Mai multe detalii găsiți AICI.

Conform unor previziuni, Europa ar putea capta o piață a bateriilor de până la 250 miliarde de euro pe an începând din 2025. Doar pentru a acoperi cererea din UE ar fi nevoie de cel puțin 10-20 de unități de producție la scară largă a celulelor de baterii.