Construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu, proiect co-finanțat prin Mecanismul Connectig Europe Facility, avansează în ritm accelerat. În prezent, echipele constructorului, Electromontaj SA, și ale Transelectrica finalizează o etapă unică în istoria infrastructurii energetice mari românești, de o complexitate tehnică extraordinară, respectiv ridicarea celor mai înalți doi stâlpi din rețeaua electrică de transport a României.  Amplasați pe cele două maluri ale Dunării, aceștia au o înălțime de 150 de metri și vor susține conductoarele liniei electrice aeriene ce vor traversa Dunărea, a transmis Transelectrica, într-un comunicat de presă.

Președintele Directoratului, Gabriel Andronache, și Ștefăniță Munteanu, membru al Directoratului, au vizitat astăzi șantierul de la Cernavodă, unde se finalizează înălțarea celui de-al doilea stâlp, printr-un proces tehnic complex utilizat pentru prima dată în România într-o lucrare de infrastructură energetică.

„Felicit echipele de specialiști care s-au implicat și dedicat pentru dezvoltarea acestui proiect esențial pentru consolidarea securității energetice a României. Creșterea capacității de integrare a energiei regenerabile în rețeaua electrică de transport este una dintre axele principale ale planului nostru de dezvoltare, iar contribuția liniei Cernavodă-Stâlpu la atingerea acestui obiectiv este însemnată. Faptul că se realizează o lucrare de asemenea anvergură în ultimii peste 30 de ani este dovada faptului că se poate!”, a declarat Gabriel Andronache. 

Demersurile pentru realizarea acestei faze importante a lucrării, respectiv traversarea fluviului Dunărea, au implicat pregătiri speciale din partea constructorilor și a echipelor de specialiști ai Transelectrica.

 

Având o înălțime de 150 de metri și o greutate de aproximativ 320 de tone fiecare, ridicarea stâlpilor s-a realizat pe tronsoane, cu o macara de 600 de tone special adusă din Germania, într-un proces tehnic unic în România. Pentru construirea fundațiilor unui singur stâlp s-au folosit 1402 metri cubi de beton și 133 de tone de armătură. Ridicarea unui singur astfel de stâlp a necesitat un interval de timp de aproximativ 3 săptămâni, în funcție de condițiile meteorologice.

  • Următoarea etapă a proiectului va demara la începutul lunii octombrie și este reprezentată de tragerea conductoarelor pentru fluviul Dunărea, urmând ca în luna decembrie să fie finalizate lucrările de construire a liniei electrice aeriene. Ultima lucrare de traversare a Dunării cu o linie electrică aeriană fost realizată în 1987, fiind vorba despre LEA 400 kV Cernavodă – Gura Ialomiței.

Obiectivul de infrastructură Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, o investiție în valoare totală de circa 75 de milioane de euro, beneficiază de cofinanțare nerambursabilă de 27 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – Connecting Europe Facility (CEF). Proiectul face parte din Coridorul Nord-Sud de interconexiuni de energie electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (North-South Interconnection East Electricity) și are rolul de a consolida secțiunea transversală între coasta de vest a Mării Negre și restul sistemului european, contribuind totodată la întărirea rețelei de transport al energiei electrice din România, la creșterea capacității de interconexiune dintre România și Bulgaria și la integrarea energiei eoliene produse în zona Dobrogea.

Traseul liniei proiectate are o lungime de 160 de kilometri și străbate teritoriul a trei judeţe: judeţul Constanța (6 kilometri cu dublu circuit), judeţul Ialomiţa (94 de kilometri cu dublu circuit și 5 kilometri cu simplu circuit) și judeţul Buzău (54 kilometri cu dublu circuit), cu 22 de unităţi administrativ teritoriale: Cernavodă, Seimeni, Stelnica, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Ţăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Griviţa, Miloşeşti, Padina, Pogoanele, Smeeni, Gherăseni, Costeşti, Stâlpu, Saligny, Fetești şi Luciu.

ARTICOLE SIMILARE:

RIGC 2022 // Avertisment: Intervențiile asupra pieței de energie din România ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării țării la iarnă