Ceasul ticăie și finele lui 2019, când un nou „război” al gazelor între Rusia și Ucraina ar putea erupe, este extrem de aproape. Europa și mai ales regiunea de sud-est, implicit România, riscă din nou să stea în frig în plină iarnă. Este un scenariu foarte probabil care apare în toate analizele specialiștilor de pe plan intern sau extern.

  • În timp ce guvernele din regiune își fac planuri pentru asigurarea unor alternative, ce face guvernul de la București? Îngheață prețul gazelor din producția internă timp de trei ani, anulând practic orice șansă să mai înceapă prea curând producția din Marea Neagră, ce ne-ar fi asigurat independența totală față de ruși. Efectul s-a răsfrânt direct și asupra BRUA, cel mai complex proiect de infrastructură în domeniul transportului de gaze al României, considerat strategic și de Comisia Europeană, dar care acum riscă să rămână nefinalizat.

România încă depinde de gazul rusesc

Autoritățile de la București, în loc să sprijine operatorii din Marea Neagră să înceapă cât mai repede exploatarea zăcămintelor importante de gazel naturale descoperite acolo, le-au pus nenumărate bețe în roate, blocând în acest moment proiectele. În urma haosului legislativ din ultimul an și jumătate, semnalele de la investitori că nu vor demara prea curând producția, conform planurilor inițiale, sunt tot mai clare.

Să ne aducem aminte că iarna trecută, în februarie 2018, Sistemul Național de Transport al gazelor a fost dezechilibrat aproape de cota de alertă, din pricina presiunii foarte scăzute, pentru că era prea puțin gaz pe țevi, iar rușii au refuzat să livreze mai multe gaze, în condițiile în care aveau o cerere uriașă din vestul Europei, la prețuri mult mai bune. În aceste condiții, centrala Petrom de la Brazi a fost oprită temporar, iar Transgaz a fost nevoită, în trei rânduri, să cumpere gaze pentru echilibrare la prețuri cu până la 40% peste piață.

Niculae Bădălău - Sursa: Ministerul Economiei

Niculae Bădălău – Sursa: Ministerul Economiei

Deși România încă depinde iarna de gazul rusesc, autoritățile ne vând iluzia că „România, în momentul ăsta devine un jucător important în UE”, cum a afirmat recent ministrul Economiei, Nicolae Bădălău. Pentru el, care conduce instituția ce gestionează Transgaz, „noi suntem singurii producători de gaze din UE și mai e Danemarca, dar cu foarte puțin”.

Ce a înțeles Bădălău din tot contextul geopolitic al gazelor tot mai complicat?

„Noi devenim un jucător și devenim extrem de interesanți pentru ceilalți. Vreau să vă spun, știți foarte bine, Stream 2, care vor ocolirea Ucrainei etc, tot prin România…”.

Atât.

Rusia și Ucraina, doi giganți în pragul unui război total

Două lucruri cu impact major asupra regiunii noastre se vor întâmpla la finele acestui an. În primul rând, contractul de tranzit al gazelor între Naftogaz (Ucraina) și Gazprom (Rusia) va expira. Riscul major este ca, date fiind problemele politice uriașe dintre Rusia și Ucraina, cele două țări să nu ajungă la un consens în privința unui nou acord de tranzit, ceea ce va duce, în toate scenariile analiștilor, la o întrerupere a furnizării din ianuarie 2020. Cea mai afectată va fi, desigur, Europa de Sud-Est, puternic dependentă de gazul rusesc, din cauza lipsei capacităților de interconectare cu statele din vestul Europei. Iar România nu va scăpa nici ea.

În plus, nu este exclusă extinderea operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, într-o perioadă în care principalii aliați europeni ai SUA în NATO au propriile lor probleme interne.

În al doilea rând, conducta Turkish Stream, care va transporta gaz rusesc direct în Turcia, ocolind Ucraina și România, va deveni operațională, ceea ce înseamnă că Ucraina și România (Transgaz) vor pierde bani și își vor diminua importanța strategică ca rută de tranzit.

OMV: „Nu vedem politicile adecvate unei investiții de multe miliarde de dolari”

În acest context extrem de complicat, două vești foarte rele pentru România au venit în ultimele două zile. Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, a transmis ieri foarte clar că, din cauza lipsei politicilor fiscale și de reglementare adecvate, grupul nu mai are de gând să investească miliarde de dolari în zăcământul din Marea Neagră, unde este partener împreună cu americanii de la ExxonMobil. Mai mult, el a adăugat că Europa are nevoie de gazoductul Nord Stream 2 și de gazele rusești, „cea mai de încredere sursă de aprovizionare pe care ne-o putem imagina”.

În România, unde am descoperit un mare zăcământ offshore de gaze, nu vedem politicile adecvate unei investiții de multe miliarde de dolari. Avem nevoie de un regim fiscal și de reglementare stabil pentru a putea lua decizia finală de investiție și, momentan, ne chinuim acolo”, a spus Leitner, la o conferință pe tema gazelor naturale desfășurată la Viena, citat de Profit.ro.

BRUA - sursa: Ministerul Economiei

BRUA – sursa: Ministerul Economiei

În al doilea rând, Transgaz a anunțat marți că este nevoită să organizeze o nouă licitație pentru rezervarea la întreaga capacitate planificată a conductei BRUA, de 4,4 miliarde metri cubi pe an. Asta după ce companiile din Ungaria care au câștigat licitația din decembrie 2017, rezervând toată conducta, au renunțat la o parte din capacitatea contractată.

  • Conform datelor prezentate de Transgaz, circa o treime din capacitatea totală a BRUA pe sensul România-Ungaria este necontractată în prezent, iar capacitatea rezervată pe sensul Ungaria-România este zero, ceea ce face investiția nerentabilă.

Mișcarea ungurilor poate avea două explicații: fie confirmă că, într-adevăr, nu va mai exista o producție semnificativă în Marea Neagră, așadar nu mai au nevoie să rezerve atât de multă capacitate, fie vor să ducă la amânarea, dacă nu chiar anularea, proiectului de extindere a conductei BRUA până la o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi.

Acest lucru va dezavantaja teribil România ca rută de tranzit al gazelor și oferă timp și spațiu gigantului rus Gazprom să își consolideze poziția în regiune. Pentru că Rusia are interes să finalizeze cât mai repede al doilea fir al conductei Turkish Stream, prin care va putea livra încă 15,75 miliarde metri cubi spre sudul Europei, ocolind Ucraina și, implicit, România, un punct important acum de tranzit pe coridorul transbalcanic de gaze.

Rusia investește 18 miliarde dolari ca să ocolească Ucraina

  • O analiză făcută de specialiști ai The Oxford Institute for Energy Studies (OIES) arată că singura rută de diversificare a tranzitului pentru ruși care va fi complet operațională la 1 ianuarie 2020 este primul fir din Turkish Stream, care va livra 15,75 miliarde mc de gaz rusesc către vestul Turciei și care, împreună cu Blue Stream (16 miliarde metri cubi), va reduce substanțial dependența Turciei de ruta prin Ucraina și România.
Nord Stream 2 - Sursa: Gazprom

Nord Stream 2 – Sursa: Gazprom

Construcția celui de-al doilea fir al Turskish Stream, menit să aprovizioneze Europa de Sud-Est, încă nu a început, nefiind încă aleasă ruta prin care gazele, odată ajunse în Turcia, să meargă mai departe spre Europa. Nord Stream 2, conducta rusească ce va ocoli Ucraina prin Marea Baltică, întâmpină o puternică opoziție politică în Europa, precum și probleme de reglementare, însă acestea nu o vor opri, ci doar amâna. Este probabil ca aceasta să fie finalizată în 2021 – 2022, deși Gazprom își propusese să fie gata la finele lui 2019.

Când Nord Stream 2 și ambele fire ale Turkish Stream vor fi operaționale, Gazprom va avea o capacitate de tranzit de peste 200 miliarde metri cubi, astfel încât va putea ocoli complet Ucraina, chiar dacă prețul plătit pentru asta va fi de 18 miliarde de dolari. Iar tensiunile geopolitice vor fi maxime, scenariul unui conflict militar între cele două state nefiind exclus.

Gazprom este un instrument de politică externă și de presiune al Rusiei și nu ar trebui confundată cu o companie obișnuită concentrată pe profit. Conducta Nord Stream 2 este cel mai vizibil exemplu pentru acest lucru. Proiectul este considerat foarte controversat în Ucraina, Polonia și Slovacia și este, de asemenea, criticat de către instituțiile europene. În ciuda acestor proteste politice, lucrările la proiect continuă. NATO și națiunile aliate trebuie să înțeleagă că acest proiect are deja un impact și va avea o influență și mai puternică asupra securității energetice în viitorul apropiat”, a declarat, în urmă cu o săptămână, Romualdas Petkevičius, director colonel în cadrul NATO Energy Security Center of Excellence.

Un demnitar acuzat că primea șpaga în cimitir a pus „cruce” producției din Marea Neagră

În tot acest joc al conductelor extrem de complicat, România își bate joc exact de proiectele strategice, care i-ar fi consolidat poziția de jucător important în regiune și, cel mai important, ne-ar fi făcut complet independenți de ruși: Marea Neagră și BRUA.

  • Responsabile de această situație sunt toate instituțiile statului care au tărăgănat adoptarea legislației necesare sau au schimbat-o de nenumărate ori, crescând semnificativ nivelul de taxare, dar mai ales Comisia de Industrii din Camera Deputaților, condusă de Iulian Iancu (al cărui nume a apărut în stenogramele Wikileaks ca fiind „omul Gazprom”), cea care a avut un rol major în procesul de elaborare a Legii offshore.
Coalitia PSD-ALDE - sursa: Liviu Dragnea

Coalitia PSD-ALDE – sursa: Liviu Dragnea

Ultima lovitură a venit prin OUG 114/2018, decisă la o masă restrânsă unde s-a reunit un grup de politicieni, în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, acompaniat de Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, în ciuda numeroaselor probleme penale pe care le are.

După ce Dragnea a acuzat public companiile petroliere de lăcomie și i-a dat ordin lui Vâlcov să rezolve problema, Guvernul a decis să înghețe prețul gazelor din producția internă timp de trei ani, până în 2022, la un nivel de 68 lei/MWh, de aproape două ori mai mic decât cel al gazelor din import.

Pentru toate modificările legislative aprobate în ultimul an, argumentul principal al inițiatorilor a fost că vor să susțină producția românească și să țină gazul în țară.

„Vreau să vă spun că acest gaz ne dă și am lucrat la Legea offshore-ului alături de domnul președinte Dragnea, o lege extrem de bună, unde în lege se specifică clar: 50% din producție rămâne în țară. Rămâne în țară pe bursă, dar rămâne în țară”, a spus, plin de patriotism în vene, ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Lovim Romgaz și importăm mai mult de la ruși

Sediul Gazprom (sursa: Gazprom)

Sediul Gazprom (sursa: Gazprom)

Rămâne în țară, însă în pământ, pentru că investitorii nu mai au de gând să își riște banii. La rândul său, compania de stat Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, a anunțat că este extrem de afectată de ultimele reglementări, iar cifra sa de afaceri va scădea cu 20-25% anul acesta. Și ceilalți producători au anunțat că vor fi foarte afectați și vor reduce semnificativ producția.

Încă o dată, din toate aceste lucruri decise de Guvern și Parlament „spre binele consumatorilor”, a avut de câștigat tot Rusia. Importurile de gaze naturale din Rusia s-au majorat semnificativ la finele anului trecut, cu 45% în luna noiembrie față de perioada similară din 2017, în timp ce prețul de import a crescut la rândul său cu 40%. Iar acesta e doar începutul. 

 

ARTICOLE SIMILARE:

Ungurii pun sub semnul întrebării faza a doua a gazoductului BRUA, destinată gazelor din Marea Neagră

Urmează noi scumpiri la energie. Vâlcov a primit ordin de la Dragnea să mărească taxele: „Coruptule, unde ești?”

Efectele dezastruoase ale OUG 114 în sectorul gazelor: disponibilizări, investiții anulate, închideri de zăcăminte

ANALIZĂ. Marea ipocrizie a lui Dragnea. Pe cine ajută întoarcerea prețurilor la gaze și energie sub controlul statului

ANALIZĂ. Securitate energetică sau dependență de Rusia? Trei erori grave ale statului român