Cu sprijin financiar acordat de Comisia Europeană, Fundația Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia au dat startul programului de reîmpădurire a zonelor distruse în trecut de exploatări ample în Munții Făgăraș. Ținta propusă pentru primăvara anului 2022 este de 100 de hectare, au transmis reprezentanții fundației, într-un comunicat de presă.
Fundația Conservation Carpathia reface pădurile afectate de tăieri neconfome sau doborâturi accidentale, prin plantarea a 435.000 de puieți de molid, fag și brad, cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România – LIFE18 NAT/RO/001082’’. Puieții din speciile naturale autohtone provin din pepinierele Carpathia sau sunt achizitionați de la producători specializați din zonă.
Șantierul de împăduriri din această primăvară cuprinde: 60 ha în zona Groapele, 25 ha în zona Dobroneagu, 8 ha pe Valea Dâmboviței și 7 ha la Lerești.
Echipa reimpaduriri_santier reconsructie ecologica Groapele – Impadurire Groapele – sursa foto: Fundația Conservation Carpathia
„Poate este mai greu de înțeles acest termen de specialitate pe care îl tot folosim – reconstrucție ecologică. De ce nu spunem simplu reîmpădurire? Pentru că în spatele unei noi păduri sunt mult mai multe activități decât plantarea efectivă. În momentul în care organizația a „cumpărat” o greșeală a trecutului, o zonă în care pădurea a fost tăiată acum 10-15 ani și unde foștii proprietari nu au îndeplinit cerința legislativă de plantare în termen de doi ani de la tăiere, acolo începem un amplu proces care presupune mai mulți pași. La Groapele, inițial am realizat un inventar al regenerării naturale, prin amenajarea a peste 200 de piețe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii și în ce proporții. În baza inventarului menționat, am determinat cu ce specii, în ce proporții și cu ce cantități de puieți trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei”, a declarat, Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.
„În premieră, încercăm să ținem cont și să previzionăm și efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendința speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Am inventariat și principalele zone cu eroziune, pe foste drumuri de colectare a lemnului, unde tractoarele au târât buștenii. Vorbim de șanțuri cu adâncimi ce variază între 0,7 m și 5 m – și aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite și plantate. Avem nouă pepiniere și două solarii, iar creșterea puieților în condiții naturale, fără chimicale, în condiții care simulează viața lor viitoare, nu este deloc simplă. După plantarea efectivă, în fiecare toamnă tăiem iarba din jurul micilor arbori, pentru a le asigura o bună dezvoltare și supraviețuirea pe timpul iernii. Că în trecut nu a existat echilibru ne este tuturor clar, însă cum continuăm este cheia viitorului nostru și al generațiilor următoare”, a adăugat acesta.
Cei 7 ani de acasă ai pădurii
Puieti la Groapele – Echipa reimpaduriri_santier reconstructie ecologica Groapele – Impadurire Groapele – sursa foto: Fundația Conservation Carpathia
Dacă este să gândim matematic, o nouă pădure, de la stadiul de sămânță până când este suficient de puternică să se descurce singură are nevoie de lucrări timp de minim 7 ani. Doi-trei ani pentru creșterea puietului și alți 4-5 ani de îngrijire în munte, post plantare.
Fără un sprijin activ, aceste zone revin cu dificultate la starea de echilibru natural. Acțiunile de reconstrucție ecologică facilitează sau imită procesele naturale, pe cât posibil, și trebuie să ia în considerare viitoare schimbări climatice. Însă refacerea întregului ecosistem, după un dezechilibru major este imposibilă, se mai arată în comunicat.
Fundația Conservation Carpathia nu plantează orice fel de arbori, care ar putea fi cea mai bună soluție economică pe termen scurt, ci creează o nouă pădure naturală, mai rezistentă la impactul schimbărilor climatice și la atacurile dăunătorilor. În 10 ani de reconstrucție ecologică Fundația Conservation Carpathia a plantat fag, molid, brad, anin, frasin, ulm, paltin, scoruș sau tisa și va continua și cu jneapăn, ienupăr și zâmbru, în cadrul proiectului LIFE Carpathia.
Codrul, frate cu românul
Dincolo de toate funcțiile ecologice pe care le are o pădure, ea susține un întreg sistem social.
În această primăvară 120 de zilieri angajați din comunitățile locale învecinate Munților Făgăraș, zeci de angajați ai fundației și firme de lucrări forestiere lucrează pentru viitoarele păduri din zonă. Majoritatea sezonierilor sunt oameni simpli, iar implicarea în acest proiect le oferă o bună oportunitate de a câștiga bani constant, de-a lungul anului, prin activitățile de plantare de primăvară și toamnă, lucrări în pepiniere și decopleșiri înainte de venirea iernii.
Despre proiect
Proiectul Conservation Carpathia este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare de păduri din Europa. Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Carpaților Meridionali și a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieți.
Această acțiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităților locale din zona munților Făgăraș.
Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și a Fundației Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
Și tu te poți implica! Iată cum:
Copacii sunt soluția noastră naturală cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Aceștia trebuie să fie plantați și cultivați în deplin respect pentru mediul lor imediat: copacul potrivit, la locul potrivit și pentru scopul potrivit. De exemplu, copacii în general nu cresc bine pe mlaștini, deoarece este prea umed pentru ei și nu sunt suficienți nutrienți.
UE s-a angajat să planteze cel puțin 3 miliarde de copaci suplimentari în Europa până în 2030. Dacă sunt plantați pe 2 milioane de hectare în următorul deceniu, aceștia ar putea elimina aproximativ 4 milioane de tone de CO2 până în 2030, ajungând la 15 milioane de tone până în 2050 – echivalentul a peste 19 milioane de zboruri dus-întors de la Madrid la Helsinki!, potrivit unui articol publicat de European Climate Pact.
Cu toate acestea, pentru a se atinge acest obiectiv, e nevoie de participarea cât mai multor oameni. Pentru mai multe informații, fiți cu ochii pe MapMyTree – un nou instrument UE care vă va ajuta să aflați câți copaci au fost plantați în zona dvs. locală și căror scheme locale de plantare de copaci vă puteți alătura.
NOTĂ: Platforma NewsEnergy.ro a fost desemnată în 2021 Ambasador al Pactului Climatic European, rol din care sprijinim acțiunile de educație și conștientizare publică privind măsurile pe care cu toții le putem lua, inclusiv la nivel de cetățeni, pentru atenuarea schimbărilor climatice și protejarea mediului.
ARTICOLE SIMILARE:
Trei orașe din România vor fi sprijinite să devină neutre climatic până în 2030
