România produce rezultate de cercetare valoroase, dar întâmpină dificultăți în transformarea lor în soluții reale pentru economie. O analiză realizată în cadrul programului Future LAB arată că peste 90% dintre cercetători consideră parteneriatele cu industria și societatea principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață, într-un ecosistem în care blocajele apar exact în etapa critică de validare și testare.
Datele arată că problema nu este lipsa ideilor sau a rezultatelor științifice, ci dificultatea de a le duce mai departe. În majoritatea cazurilor, proiectele de cercetare ajung la stadiul de validare în laborator sau în mediu relevant, dar se opresc înainte de testarea în condiții reale și intrarea pe piață.
Această „zonă gri” – între prototip și produs – este și cea mai vulnerabilă. Cercetătorii indică drept principale obstacole lipsa finanțării pentru demonstrarea conceptului, dificultatea de a găsi parteneri industriali și absența unor mecanisme clare de testare și pilotare.
Cu alte cuvinte, România nu are doar un deficit de finanțare, ci un deficit de „ecosistem funcțional” care să conecteze cercetarea cu economia reală.
Cercetătorii consideră conectarea cu industria și partenerii din societate drept principala lor prioritate: 92,1% dintre respondenți caută conexiuni cu industria.
O concluzie importantă a analizei ține de drumul pe care îl parcurge o idee – de la laborator până la produsul care ajunge pe piață. În România, cele mai multe proiecte rămân blocate în zona de mijloc – între laborator și testarea în condiții reale – acolo unde este nevoie de finanțare, parteneri și acces la infrastructură pentru pilotare. În cele mai multe cazuri, cercetarea din România se oprește la etapa de testare în laborator sau în condiții apropiate de realitate – TRL 5.
Ce înseamnă, de fapt, TRL (Technology Readiness Level) – nivelul de maturitate al unei tehnologii
Pentru a înțelege unde apare blocajul, cercetarea folosește un indicator standard numit TRL (Technology Readiness Level), care arată cât de aproape este o tehnologie de piață:
-
TRL 1–3 – etapa de cercetare: de la idee la primele teste („dovada că poate funcționa”)
-
TRL 4 – validare în laborator: tehnologia funcționează în condiții controlate
-
TRL 5 – validare în mediu relevant: testare în condiții apropiate de realitate
-
TRL 6–7 – prototip și demonstrație: tehnologia este testată în condiții reale (pilot)
-
TRL 8 – produs finalizat: pregătit pentru lansare
-
TRL 9 – implementare pe piață: tehnologia este deja utilizată comercial
Datele arată că blocajul major apare în jurul etapei de Proof of Concept (PoC) și continuă la TRL 5 – validarea în mediu relevant:
-
39,5% dintre respondenți indică lipsa finanțării pentru demonstrarea conceptului (PoC) ca principal obstacol
-
TRL 5 este considerat cel mai dificil prag de depășit, de 28% dintre organizații
Cu alte cuvinte, multe proiecte reușesc să demonstreze că funcționează în laborator (TRL 3–4), dar se blochează exact în momentul în care trebuie să iasă din laborator și să fie testate în condiții apropiate de realitate.
De aici încolo, fiecare pas devine și mai dificil – de la prototip și testare reală până la pregătirea pentru piață, potrivit datelor publicate de Social Innovation Solutions, inițiatorul programului Future LAB.
Doar o fracțiune foarte mică din cercetare ajunge în faza de comercializare sau scalare.
Cercetătorii cer competențe dincolo de știință: business, finanțare și parteneriate
Analiza mai arată clar o schimbare de mentalitate în mediul de cercetare: accentul nu mai este doar pe producerea de cunoaștere, ci pe aplicabilitate.
Printre cele mai importante nevoi identificate se numără:
- parteneriatele cu industria (96%)
- evaluarea potențialului economic al rezultatelor (92%)
- atragerea de finanțare publică și investiții private (88%)
Aceste date indică faptul că cercetătorii sunt tot mai conștienți că inovația nu se termină în laborator, ci începe acolo unde apare contactul cu piața.
Un blocaj invizibil: lipsa „traducerii” între cercetare și economie
Unul dintre cele mai interesante semnale din analiză este nevoia de „traducere” între lumi diferite: cercetare, industrie, administrație și public.
Deși poate părea secundară, comunicarea apare ca o componentă critică a transferului tehnologic. Aproximativ 68% dintre respondenți indică nevoia de a comunica mai eficient către publicul non-academic și mediul economic.
În practică, asta înseamnă:
- explicarea valorii unei tehnologii pe înțelesul investitorilor
- prezentarea soluțiilor într-un limbaj accesibil pentru companii
- crearea unor punți de încredere cu publicul larg
Fără această „traducere”, chiar și cele mai promițătoare tehnologii riscă să rămână neînțelese – și, implicit, neutilizate.
Ce lipsește, de fapt: instrumente concrete, nu doar strategii
Lansarea Future Lab – photo credit: Social Innovation Solutions
Concluzia analizei este clară: ecosistemul de cercetare din România nu duce lipsă de idei, ci de instrumente practice care să faciliteze trecerea de la potențial la impact.
Printre soluțiile indicate de participanții la programul Future LAB se numără:
- microgranturi pentru validare și demonstrarea conceptului
- acces la medii reale de testare și pilotare
- parteneriate cu companii dispuse să co-dezvolte soluții
- infrastructură instituțională și sprijin administrativ pentru transfer tehnologic
În esență, miza nu mai este „dacă avem inovație”, ci dacă reușim să o scoatem din laborator și să o ducem în economie.
“Ne dorim să aducem institutele de cercetare mai aproape de mediul de business și de nevoile reale ale economiei. BCR susține Future Lab deoarece rolul unei bănci nu este doar să finanțeze economia, ci și să creeze punți între viitor, cercetare și business. Future Lab este despre a transforma cunoașterea în oportunități reale pentru România“, a declarat Ionuț Stanimir, Director Executiv, Marketing și Comunicare, BCR, în cadrul evenimentului de lansare a programului Future Lab.
„Analiza ne-a reconfirmat un adevăr pe care l-am observat în lucrul cu mediul de cercetare: nu ducem lipsă de rezultate valoroase sau de brevete cu potențial real. Ceea ce lipsește este puntea dintre laborator și piață – un limbaj comun între cercetători și industrie, și mecanisme concrete care să facă validarea posibilă. Future LAB răspunde exact acestei nevoi: prin competențe, conexiuni și instrumente aplicate, construim condițiile în care cercetarea românească poate face pasul de la potențial la impact real – în economie și în societate.” – Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.
„Companiile sunt în căutare de soluții inovatoare și agilitate, iar mediul de cercetare are nevoie de provocări reale, de sprijin și de o legătură directă cu piața. PPC România susține proiectele care au potențialul de a accelera transferul tehnologic, testarea rapidă a unor soluții și dezvoltarea unor parteneriate cu valoare reală pentru economie și societate.” – George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC România
De ce contează: miza este competitivitatea economică
Într-un context european în care inovarea devine un factor-cheie de competitivitate, capacitatea de a transforma cercetarea în produse și servicii reale poate face diferența între economii care cresc și economii care rămân dependente de importul de tehnologie.
Pentru România, acest pas este esențial nu doar pentru dezvoltare economică, ci și pentru domenii strategice precum energia, tehnologiile verzi sau digitalizarea.
Inovația există. Cercetătorii sunt pregătiți. Dar fără legătura reală cu industria, fără finanțare pentru testare și fără un limbaj comun între știință și economie, multe dintre aceste idei riscă să rămână exact acolo unde au pornit: în laborator.
Despre Future LAB
Future LAB este un program național de inovare și transfer tehnologic dezvoltat de Social Innovation Solutions pentru institutele de cercetare, stațiunile de cercetare agricolă și centrele de cercetare universitare din România. Programul reunește 25 de organizații de cercetare-dezvoltare și propune un parcurs de trei luni care combină bootcampuri, ateliere practice, mentorat, sesiuni de lucru aplicate și conectare cu mediul economic.
Obiectivul principal Future LAB este să faciliteze conectarea cercetătorilor cu industria și cu experți internaționali. Programul aduce împreună brevete și proiecte din domenii precum energie, mobilitate, Agri & Food, biodiversitate și economie circulară, Health & MedTech, AI & Blockchain, Smart City și Sustainable City. Un element important al programului este includerea stațiunilor de cercetare agricolă alături de institute de cercetare și centre universitare, ceea ce poate deschide noi oportunități de colaborare între sectoare.
Partenerii programului sunt PPC România, partener fondator, și Banca Comercială Română, partener principal, alături de partenerii organizaționali UEFISCDI, Măgurele Science Park, Steinbeis, Rominvent.
(Main photo credit: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
Cum poate România juca în „Champions League” din cercetare și inovare. Modelul norvegian
UE deschide un apel de 60 mil. € pentru proiecte inovatoare în orașele europene
