Cum poate România juca în „Champions League” din cercetare și inovare. Modelul norvegian

Într-o lume în care schimbările climatice și exploatarea nesustenabilă a resurselor impun soluții urgente, inovația nu este un cost, ci fundația unei economii prospere și reziliente. Norvegia a transformat sectorul de cercetare și inovare într-un motor economic strategic și a devenit unul dintre liderii Europei la acest capitol. Am documentat acest model de succes și vă prezentăm lecțiile esențiale care ar putea repoziționa cercetarea românească acolo unde îi este locul: în centrul dezvoltării țării.

„Mobilizarea cercetătorilor și inovatorilor lumii va fi crucială pentru bunăstarea cetățenilor și a generațiilor viitoare. Este necesar să cooperăm la nivel transfrontalier la o scară nemaivăzută până acum pentru a dezvolta soluții inovatoare prin care să se realizeze tranziția justă, tranziția verde și tranziția digitală în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru a promova reziliența, prosperitatea, competitivitatea și bunăstarea economică și socială a Europei”, se arată în Comunicarea Comisiei Europene „Abordarea globală a cercetării și a inovării. Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare” (mai 2021).

O delegație formată din cercetători români și oficiali ai Cancelariei Prim-Ministrului din care am făcut parte a efectuat o vizită de lucru în Norvegia, în luna decembrie, pentru a explora ecosistemul de cercetare și inovare din această țară cu o bogată tradiție în domeniu.

Vizita de lucru a fost organizată prin proiectul „Climate Paths: Innovative Methods for Mitigating Climate and Environmental Impact”, implementat de Social Innovation Solutions în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului și Smart Innovation Norway, finanțat de Innovation Norway. Proiectul urmărește să întărească cooperarea dintre România și Norvegia în domeniul cercetării privind schimbările climatice și tranziția verde. Totodată, scopul este de a ajuta institutele de cercetare să dezvolte soluții inovatoare la tematici relevante în zona schimbărilor climatice.

Prima oprire a fost la Consiliul Norvegian de Cercetare (CNC), principala agenție guvernamentală responsabilă cu dezvoltarea și implementarea politicilor naționale de cercetare și inovare în Norvegia. De la Rune Wistad, Director al Departamentului pentru Cooperare Internațională, am înțeles cât de importantă este cooperarea internațională.

„Pentru a fi buni în cercetare, trebuie să colaborăm dincolo de granițe, să găsim parteneri internaționali buni care să ne ajute și în societatea noastră și să încercăm să rezolvăm provocările, multe din ele fiind comune la nivel european sau global”, a spus Rune Wistad.

Consiliul Norvegian de Cercetare gestionează anual fonduri de peste 11 miliarde de coroane norvegiene (NOK) pentru susținerea proiectelor de cercetare și inovare, bani ce provin în principal din alocări bugetare guvernamentale de la 16 ministere. Un procent semnificativ din totalul de 60,2 miliarde NOK (circa 6 miliarde de euro), investite anual în cercetare-dezvoltare în Norvegia din fonduri publice și private, reprezentând 2,04% din PIB.

• Comparativ, România alocă doar 0,5% din PIB pentru acest domeniu critic.

Organizațiile de cercetare pot solicita finanțare în toate domeniile tematice și disciplinele relevante. Domeniile puternice ale cercetării norvegiene sunt: energia din surse regenerabile, geologia, tehnologia petrolieră, schimbările climatice, științele marine, sectorul maritim, medicina clinică și administrația publică.

Norvegia a înțeles că inovația este esențială pentru a menține competitivitatea economiei și a trece la o structură mai diversificată, cu o dependență mai mică de sectorul de petrol și gaze. Totodată, cercetarea are rolul de a contribui la o societate sustenabilă.

Consiliul este principalul organism consultativ pentru autorități în teme ce țin de politica de cercetare, îndeplinind sarcini la solicitarea a 14 ministere. Practic, funcționează ca un integrator, iar activitățile sale contribuie semnificativ la planul pe termen lung al guvernului pentru cercetare și învățământ superior.

„Strategia principală este planul național pe termen lung pentru cercetare și inovare. Acesta este un plan pe zece ani, reînnoit la fiecare trei-patru ani”, a explicat Directorul CNC.

De asemenea, CNC joacă un rol esențial în dezvoltarea cercetării de înaltă calitate și relevanță.  Fondurile pe care le gestionează sunt destinate doar proiectelor de excelență, alese pe baze competitive. Peste 2.000 de experți internaționali evaluează și clasifică propunerile de finanțare, iar deciziile finale sunt luate de consiliile de portofoliu, formate din aproximativ 200 de membri independenți din diverse sectoare.

„Totul ține de excelență atunci când finanțăm cercetarea. Excelența este, de asemenea, motivul pentru care vrem să cooperăm la nivel internațional. Vedem că cercetătorii norvegieni se îmbunătățesc atunci când cooperează cu cei mai buni la nivel internațional. Aceasta a fost strategia de mult timp. Fondurile noastre sunt deschise pentru cooperare internațională. Deci, putem finanța de fapt și actori din sistemul de cercetare din afara Norvegiei”, a adăugat Rune Wistad.

Laboratorul inovației verzi

Pe lângă faptul că investește în inovare, Norvegia participă activ la programele de cercetare ale Uniunii Europene, precum Horizon Europe. Cu un buget de 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, Horizon Europe este principalul instrument financiar al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, având ca obiectiv abordarea provocărilor globale precum schimbările climatice, tranziția verde, digitalizarea și securitatea energetică.

Excelența îi face pe norvegieni să aibă și o rată de succes foarte bună de succes în accesarea fondurilor din programul european Horizon, pe care Wistad îl asociază cu „Champions League” din fotbal.

„Cooperăm doar cu cei mai buni. Este excelența. Cei care sunt pe locul doi nu ne interesează. Și aceasta este și realitatea dură a Horizon – trebuie să te califici pentru a fi jucător în Liga Campionilor. Dacă nu ești, ești afară”, a punctat reprezentantul CNC.

Mai e însă ceva în rețeta acestui succes: un sistem amplu de suport național. Instituția sprijină cercetătorii și inovatorii să obțină finanțare prin Horizon. Le oferă aplicanților consultanță despre cum să își elaboreze strategia, să își găsească parteneri sau să își facă propunerea mai puternică, arătându-le, de pildă, care parte din proiect ar trebui îmbunătățită.

„Strategia noastră este că oferim o mulțime de informații participanților pentru început și, pe măsură ce parcurg aplicația, cu cât se apropie mai mult de comisie, cu atât primesc mai mult ajutor atât de la experți, cât și de la Consiliu”, a explicat Wistad.

În acest fel, Norvegia a reușit să ocupe un procent de 7% din toate aplicațiile la Orizont.

„Rata noastră de succes, de proiecte care primesc finanțare, este de 23,1% din toate aplicațiile cu participare norvegiană. În medie, pentru alte țări, rata este de 16,7%. Așadar, acesta este un rezultat foarte bun”, a punctat acesta.

Instituțiile norvegiene de cercetare și inovare au obținut astfel 1,4 miliarde de euro prin competiție – însemnând că 3,31% din fondurile Horizon Europe au revenit Norvegiei, depășind obiectivul guvernului de 2,8%.

„Suma reprezintă doar partea norvegiană, însă valoarea totală a proiectelor cu participare norvegiană este de 8,2 miliarde de euro. Dacă luăm în considerare și impactul social, probabil că această valoare poate fi multiplicată cu cel puțin 10. Asta face din cooperare un argument solid și dintr-o perspectivă economică”, a mai spus reprezentantul Consiliului Norvegian de Cercetare.

Potrivit acestuia, și România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani în ceea ce privește participarea la proiectele Horizon. „Obținerea contactelor este extrem de importantă pentru a face parte dintr-un consorțiu. Acesta este, practic, aspectul esențial, deoarece pentru a aplica în Uniunea Europeană trebuie să ai un consorțiu format din cel puțin trei țări. După cum se vede, cu parteneri norvegieni ai șanse destul de mari de succes în cadrul programului Horizon”, a conchis Rune Wistad, Director al Departamentului pentru Cooperare Internațională al Consiliului Norvegian de Cercetare.

Consiliul oferă sprijin și îndrumare pentru 90% dintre cererile norvegiene de finanțare europeană. De asemenea, trimite numeroase buletine informative și oferă cursuri gratuite – de la cursuri pentru începători, până la cursuri avansate pe teme precum managementul de proiect. În plus, ajută inovatorii să își ducă ideile de la stadiul de proiect la cel de comercializare, esențial ca societatea să beneficieze de rezultatele cercetării.

Nu în ultimul rând, comunicarea, atât cu sectorul, cât și cu publicul larg, este esențială. De pildă, ghidul „Climate Paths” arată:

• Consiliul organizează anual Săptămâna Națională a Științei, un festival în care cercetătorii interacționează cu publicul din întreaga Norvegie, de la nord la
• Prin concursul „Grand Prix”, peste 500 de cercetători au fost instruiți să-și comunice activitățile eficient.
• De asemenea, Consiliul promovează gândirea științifică în rândul publicului larg, mii de elevi norvegieni participând anual la concursuri precum „Concursul Norvegian pentru Tinerii Oameni de Știință” și proiectul „Nysgjerrigper” pentru cunoașterea științei.
• Consiliul are 360 de angajați dedicați abordării provocărilor societale și creării de locuri de muncă pentru viitor.

Lecții esențiale pentru viitorul României

Universitatea din Oslo (UiO) este o universitate europeană de top, fiind cea mai veche de acest fel din Norvegia. UiO s-a angajat să exceleze în educație, cercetare, comunicare științifică și inovare încă din 1811. Johannes Falk Paulsen, Directorul Adjunct al Universității din Oslo, ne-a prezentat structura și reușitele lor în cercetare și implementare a soluțiilor de sustenabilitate.

„Aș dori să le mulțumesc studenților noștri pentru că își asumă responsabilitatea pentru viitor. Acesta este unul dintre cele mai mari lucruri pe care le putem face ca universitate”, a declarat Johannes Falk Paulsen, Directorul Adjunct al UiO (main photo).

Universitatea are:

• 14 centre de excelență
• 1 centru pentru inovare bazată pe cercetare
• 1 centru pentru cercetarea energiei durabile
• 105 proiecte finanțate de Consiliul European pentru Cercetare (European Research Council)

Strategia până în 2030 a UiO cuprinde obiective precum: promovarea cercetării independente, inovatoare și pe termen lung, educarea elevilor prin cunoștințele, capacitatea și dorința de a crea o lume mai bună, consolidarea dialogului cu lumea exterioară și asigurarea valorificării cunoștințelor.

De asemenea, instituția de învățământ are o strategie climatică și de mediu, prin care urmărește să ofere educație legată de climă, mediu și durabilitate pentru toți studenții și să consolideze cercetarea interdisciplinară în domeniile climei, mediului și durabilității. Conducând prin exemplu, universitatea acționează pentru a-și reduce amprenta de carbon și dezvoltă un campus „verde”.

Zonele de cercetare interdisciplinară includ trei domenii-cheie: Energia și Mediul, Democrația, Științele vieții.

„Cercetarea de la UiO formează baza pentru noi soluții la nevoile importante ale societății. Prin promovarea inovației și a antreprenoriatului, ne asigurăm că cercetarea noastră poate fi transformată în soluții cu valoare semnificativă pentru societate. Facilităm inovația în mai multe moduri: prin unități care sprijină studenții și personalul în procesele de inovare, prin colaborarea cu sectorul de afaceri și prin noi locuri de întâlnire care încurajează inovația”, se menționează pe site-ul universității.

Unitățile și programele pentru inovație sunt:

• UiO Growth House – Sprijin pentru angajați și studenți cu idei bune și punct de contact pentru sectorul de afaceri;
• Inven2 – Comercializarea invențiilor;
• SPARK Norway – Program de inovare în domeniul științelor vieții legate de sănătate;
• SPARK Social Innovation – Program de inovare pentru consolidarea activităților în domeniul inovației sociale.

Universitatea a mai înțeles că, pentru a dezvolta cunoștințe excelente și pentru a le folosi, accesul la infrastructura de calitate este critic. Astfel, universitatea este implicată în două proiecte majore:

The Life Sciences Building – Cea mai mare clădire universitară din Norvegia va oferi spațiu pentru cercetare, educație și colaborare versatilă între diverse discipline și părți interesate. Cu cei 97.500 de metri pătrați, va fi cea mai mare clădire de universitate și spital din Norvegia. Bugetul este de 13,3 miliarde NOK. Mutarea va începe în 2026.

Oslo Science City – Primul district de inovare din Norvegia oferă ecosistemele de care este nevoie pentru a rezolva provocările de mâine. Aici, cercetători, studenți, companii startup, afaceri și entități publice colaborează pentru a rezolva provocările viitorului și pentru a crea valoare. Practic, funcționează ca o platformă pentru colaborarea inovatoare.

• În total, 8.000 de cercetători, 40.000 de studenți și 300 de companii startup sunt asociate cu Oslo Science City.

Universitatea a identificat patru câmpuri gravitaționale de excelență în care Oslo Science City are sau poate construi în mod realist medii de cunoaștere de vârf în lume:

1. Sănătate și științe ale vieții, cu cel mai puternic mediu de cercetare medicală din țară situat la Spitalul Universitar din Oslo și Universitatea din Oslo. Mai mult de două treimi din cercetarea medicală din Norvegia este efectuată de membri ai Oslo Science City, iar districtul inovației reunește actori cheie de-a lungul întregului lanț valoric al industriei sănătății.
2. Climă, energie și mediu, cu un total de 2.200 de cercetători care lucrează pentru a înțelege și a preveni criza climatică și a mediului și pentru a dezvolta soluții noi și durabile pentru producția, stocarea și distribuția energiei. La aceste eforturi participă unii dintre cei mai importanți cercetători climatici din lume și autori de rapoarte IPCC (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice – IPCC – este organismul Națiunilor Unite pentru evaluarea științei legate de schimbările climatice).
3. Digitalizarea și știința computațională, cu unele dintre mediile de cercetare de top din Europa în digitalizare, învățare automată și inteligență artificială. Peste 1.000 de cercetători din Oslo Science City lucrează pentru a dezvolta cunoștințe, sisteme și tehnologii cruciale pentru transformarea digitală a societății.
4. Democrație și incluziune, unde medii de cercetare interdisciplinare de vârf lucrează pentru a înțelege condițiile pentru o democrație viabilă, sustenabilitate socială și tranziție echitabilă în fața schimbărilor tehnologice, a inegalității economice și a forțelor antidemocratice.

De asemenea, în septembrie 2024, consiliul de administrație al universității a decis înființarea unui Centru pentru Sustenabilitate Globală (Centre for Global Sustainability), ce va deveni operațional în primăvara lui 2025. Centrul va lucra activ pentru a îmbunătăți cercetarea interdisciplinară critică, educația și comunicarea necesare pentru un viitor global durabil și mai just.

Contactul cu realitatea: studenții rezolvă probleme reale din industrie

La Universitatea Norvegiană de Științe ale Vieții (NMBU) am început vizita cu acceleratorul EIK Lab, un makerspace dezvoltat într-un garaj și transformat într-un laborator de inovare. Prin intermediul EIK Lab, studenții dezvoltă soluții și start-upuri cu scopul creșterii competitivității pe piața muncii. Activitățile principale ale inițiativelor studențești sunt dezvoltarea tehnică, prototiparea, electronica, programarea, designul, desenul 3D, simulări și analize de piață.

Uzair Aftab, head engineer al EIK Lab (foto), ne-a povestit cum, prin inovare și inițiative proprii, mai mulți studenți NMBU au fondat afaceri de succes în cadrul universității, precum Sensorita, Soundsensing și LiTech, care au dezvoltat tehnologii inovatoare pentru a aborda provocări majore de mediu și sociale.

De exemplu, misiunea Sensorita este de a ajuta companiile de deșeuri să reducă costurile și emisiile prin furnizarea de analize de ultimă oră. O perspectivă asupra tendințelor deșeurilor și informații detaliate despre nivelul de umplere și locația fiecărui container de deșeuri permit o gestionare mai eficientă a deșeurilor printr-o planificare, logistică și colectare mai bună a acestora, se arată în descrierea companiei.

Cei de la NMBU și EIK Lab sunt deschiși colaborărilor cu parteneri din diverse industrii și oferă studenților posibilitatea de schimburi de experiență bilaterale. De pildă, preiau cazuri de la companii care caută soluții la diverse probleme și încearcă să găsească rezolvare. Tinerii câștigă la rândul lor experiență practică, devenind ingineri mai bine calificați și mai atractivi astfel pentru angajatori.

„Am vorbit cu industria, am primit cazuri de la ei, am luat acele cazuri, ne-am întors la universitate și apoi am folosit acest garaj ca un loc unde să putem aborda acele probleme, să încercăm să rezolvăm problemele pentru industrie, dar și pentru ca studenții să obțină mai multă experiență. (…) Facem și hackathoane de 24 până la 72 de ore cu o altă companie. Ei vin aici sau mergem noi la ei și împreună rezolvăm o problemă specifică pentru ei. Iar studenții care au câștigat competiția sau hackathonul au putut să-și arate soluția directorului general”, ne-a explicat Uzair Aftab.

Nu în ultimul rând, EIK Lab e un spațiu în care studenții sunt liberi să experimenteze și să distrugă lucruri fără niciun risc. Își dau practic voie să greșească pentru a învăța. De asemenea, tinerii sunt îndemnați să iasă din zona de confort a materiei pe care o studiază la universitate și să exploreze soluții în domenii noi. La fel de interesant este că tinerii inovatori sunt învățați să gândească practic soluțiile, în termeni de profitabilitate a muncii lor.

„Pentru că studenții la inginerie sunt destul de buni la rezolvarea problemelor, nu se gândesc la bani, nu? Așadar încercăm să forțăm și studenții la inginerie să aibă o concepție despre bani. Deci, sunt învățați să spună: «Cât costă produsul acesta? Se poate reduce costul? Cât costă să reparăm asta? Câți bani putem economisi prin remedierea corectă a acestei probleme?». S-ar putea să nu devină economiști, sunt studenți la inginerie până la urmă, dar cel puțin înțeleg conceptul puțin mai bine”, ne-a mai povestit Uzair Aftab, head engineer al EIK Lab.

Parteneri de creștere pentru startup-uri și scaleup-uri

Tot din cadrul Universității Norvegiene de Științe ale Vieții (NMBU) fac parte Centrul de Inovare BIT și incubatorul Aggrator, un partener de creștere pentru startup-uri și scaleup-uri care dezvoltă soluții în domeniul tehnologiei agroalimentare și de mediu.

„Dacă ai o strategie sau un scop de care nimeni nu-și amintește, nu are valoare. Așa că am ales ceva foarte, foarte simplu: să creăm valoare în companiile care dezvoltă soluții pentru o lume mai curată, mai bună”, a declarat Bjarne Tvete, CEO-ul Aggrator.

El ne-a explicat care sunt unele dintre tendințele importante ale momentului, adică spre ce ar trebui cercetătorii să își îndrepte atenția cu precădere.

„Începeți la un nivel înalt. Nivelul înalt este legat de provocările pe care le avem cu populația, clima, producția de alimente, unde trebuie să îmbunătățim fiecare parte a lanțului. Așadar, primul sfat este să vă uitați în interior și dacă zona dvs. de cercetare poate fi utilizată undeva în acel lanț. Una dintre tendințe este sănătatea solului. Am auzit într-o conferință pe cineva spunând că în Europa aproape 40% din sol nu mai poate fi folosit pentru producția de alimente. Și asta este destul de înfricoșător”, a spus Bjarne Tvete, CEO Aggrator.

Trine Hvoslef-Eide, Directoarea Centrului Național pentru Agricultură Urbană din cadrul NMBU, spune că, potrivit datelor ONU, până în 2050 două treimi din populația lumii va locui în orașe. Un megatrend care are nevoie de răspunsuri la întrebarea: Cum facem orașele mai inteligente și mai durabile? Potrivit acesteia, ONU estimează că agricultura urbană va avea o contribuție substanțială la hrănirea populației mondiale în viitor și la securitatea alimentară. Economia circulară va fi, de asemenea, critică.

România prezentului: Performanțe slabe în cercetare și inovare

„Cu toate că România beneficiază de câteva centre de excelență și echipe de cercetători cu rezultate foarte bune în anumite domenii, precum tehnologia informației, biotehnologia sau energia regenerabilă, performanța generală a sistemului de cercetare rămâne sub nivelul așteptărilor. Principalele motive sunt: lipsa unei infrastructuri de cercetare adecvate, finanțarea insuficientă și fragmentarea activităților de cercetare, care limitează impactul și scalabilitatea inovațiilor.

În plus, cooperarea dintre sectorul public și cel privat este încă insuficientă, ceea ce reduce potențialul de valorificare a cercetării și transferul de tehnologii inovative către industrie. De asemenea, mobilitatea și colaborările internaționale sunt limitate de bariere administrative și de resurse, ceea ce împiedică integrarea pe deplin a cercetătorilor români în rețelele de cercetare internaționale.

În acest context, România nu reușește să valorifice pe deplin oportunitățile oferite de programele de finanțare europene, cum ar fi Horizon Europe, unde ratele de succes pentru proiectele românești sunt mai mici comparativ cu alte state membre, în ciuda unor rezultate notabile în anumite domenii”, se arată în ghidul  de bune practici „Climate Paths: Innovative Methods for Mitigating Climate and Environmental Impact”, lansat în luna februarie 2025 la Palatul Victoria.

La baza problemelor din România se află o fragmentare și o lipsă de viziune pe termen lung, o lipsă de ancorare a cercetării în problemele reale. De aici rezultă și problemele cercetătorilor, precum salariile mici și infrastructura depășită.

„Nu ai cum să alergi un maraton dacă nu ai adidași buni. Exact așa se întâmplă și cu laboratoare învechite care, dacă nu au o infrastructură potrivită, nu pot să producă inovație. Avem tendința să înțelegem și să credem că problemele și schimbările climatice sunt o problemă de mediu, când de fapt nu. Aceasta e o problemă economică, de securitate, de sănătate”, a declarat Roxana Cojocaru, Director Executiv al Social Innovation Solutions.

Probleme și oportunități pentru cercetătorii români

Mihaela Doni, Cercetător Științific I și Director general la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM), a semnalat că România continuă să piardă cercetătorii.

„Din păcate, nu mai avem mulți cercetători în țară. Noi ar trebui să creștem numărul de cercetători, suntem în acest moment la sub 2 cercetători la mia de persoane ocupate, ținta și media europeană fiind de 3,2 cercetători. Din păcate, din cauza ultimelor evoluții ale finanțării în cercetarea românească, pierdem cercetătorii în continuare, în loc să creștem numărul acestora. Legat de Institutul nostru, de ICECHIM, sunt mândră să vă spun că anul acesta a împlinit 75 de ani de la înființare și de funcționare continuă. Spre deosebire de 1989, când aveam 2.000 cercetători, acum avem sub 200.

S-au pierdut, din păcate, la nivelul cercetării românești multe competențe. Sperăm să primim programe de susținere, să reușim să păstrăm competențele pe care le avem și să formăm unele noi”, a declarat directorul general al ICECHIM.

Potrivit acesteia, institutele românești din domeniul chimic, biochimic, biologie propun diverse soluții sustenabile pentru agricultură și nu numai: „Dezvoltăm materiale cu amprentă redusă de carbon, materiale care să valorifice deșeuri, în special deșeurile de materiale plastice. Furnizăm soluții pentru dezvoltarea de materiale plastice care să aibă o emisie mai mică de microplastice, pentru că știți că în acest moment avem o mare problemă cu microplasticele, soluții pentru biomateriale și materiale care să asigure un confort sporit în cadrul industriei de construcții și în cadrul locuințelor noastre, materiale pentru utilizare în medicină, cum ar fi materiale pentru tratamentele stomatologice sau pentru diverse probleme”.

În opinia sa, cercetătorii români au nevoie, printre altele, de sprijin pentru accesarea finanțărilor, dar și de pregătire pentru comunicatorii științifici, prin care mesajele să ajungă la mediul economic și în societate.

• CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL PE ENERGYMAGAZINE.RO.

CITEȘTE ȘI:

Climate Paths: Colaborare România-Norvegia pentru cercetare și inovare climatică