Energia viitorului nu mai este doar în rețea. Este în casa ta. Și… în mașina ta. România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice, în care consumatorii devin producători, iar energia nu mai vine doar din centrale, ci din milioane de acoperișuri, care vor alimenta inclusiv mobilitatea. Bateriile mașinilor electrice vor juca un rol-cheie în acest nou ecosistem, transformând mașina din simplu consumator în sursă de energie.
Prosumatorii, mașinile electrice și inteligența artificială transformă rapid sistemul energetic din România. Aceste transformări au fost discutate în primul episod al podcastului Power Talks, într-o conversație cu Ondrej Safar, Country Manager Evryo Group și CEO Distribuție Oltenia. El explică modul în care prosumatorii, electrificarea și digitalizarea schimbă fundamental sistemul energetic din România.
Prosumatorii din România acoperă consumul minim național
În anumite momente, energia produsă de români pe acoperișuri poate acoperi consumul întregii țări. Iar sistemul nu a fost construit pentru această realitate.
În zilele însorite, prosumatorii din România pot genera în anumite momente aproximativ 4.000 MW — peste consumul minim național, care coboară uneori la circa 3.000 MW, în weekendul de Paște.
„Asta înseamnă că toată producția mare care a fost construită nu este necesară în aceste momente, pentru că oamenii pot produce tot ce este nevoie acasă pe acoperiș”, spune Ondrej Safar.
Acesta este un moment de cotitură: pentru prima dată, producția descentralizată poate acoperi, în anumite intervale, necesarul întregii țări. Dar sistemul energetic nu a fost construit pentru această realitate.
Rețelele electrice din România, ca în majoritatea Europei, au fost proiectate pentru un model centralizat: câteva centrale mari, care livrează energie către consumatori pasivi. Astăzi, acest model se schimbă rapid.
Prosumatorii devin actori centrali în piața energiei. Casele devin mici unități de producție, iar fluxurile de energie nu mai sunt unidirecționale. În anumite momente, rețeaua trebuie să gestioneze surplusuri locale de energie — o provocare tehnică majoră pentru un sistem gândit pentru stabilitate, nu pentru variații rapide.
Această schimbare pune presiune pe infrastructură și ridică o întrebare esențială: cât de pregătită este România pentru noul model energetic?
De la infrastructură invizibilă la sistem inteligent
Mult timp, distribuția de energie a fost o infrastructură „invizibilă” — prezentă, dar rar discutată. Astăzi, rețelele sunt infrastructură critică pentru competitivitatea economiei, mai spune Ondrej Safar.
Rețelele trebuie să evolueze către sisteme inteligente, capabile să gestioneze în timp real milioane de puncte de consum și producție. În noul model, fiecare post de transformare poate deveni, de la un moment la altul, fie consumator, fie producător de energie.
„Deja vedem asta: avem foarte multe posturi de transformare care acum au devenit producător net de energie”, a explicat Ondrej Safar.
Această transformare presupune: digitalizare accelerată, integrarea de senzori și sisteme de control, capacitatea de a echilibra rețeaua în timp real. Practic, rețelele electrice devin „internetul energiei”.
Consum de energie complet automatizat prin inteligența artificială
Pe măsură ce sistemul devine mai complex, rolul tehnologiei crește. În viitor, pe termen mediu și lung, consumatorii nu vor mai decide manual când să consume energie.
Sisteme bazate pe inteligență artificială vor optimiza automat consumul, în funcție de producția disponibilă, prețuri și obiceiurile de consum ale utilizatorilor.
De exemplu, încărcarea mașinii electrice sau utilizarea electrocasnicelor va fi programată automat pentru momentele cele mai eficiente. Asta se va face prin „aplicații de consum inteligent care vor învăța care este ritmul de viață al fiecărui consumator. Acesta este viitorul pentru consumator”, a punctat Ondrej Safar.
„Benzinăria” de pe acoperiș: noul model de consum
În același timp, prosumatorii nu vor mai produce doar pentru necesarul de electricitate din locuință, ci, din ce în ce mai mult, și pentru propriul consum de mobilitate. Energia produsă pe acoperiș devine astfel „combustibil” pentru viața de zi cu zi.
De asemenea, bateriile mașinilor electrice și încărcarea bidirecțională – prin trecerea la sistemele vehicle-to-grid / vehicle-to-home – vor juca un rol-cheie în acest nou ecosistem.
Podcast Power Talks_Invitat: Ondrej Safar, Evryo
„Cred că acești prosumatori sunt în viitorul foarte apropiat cumpărătorii de mașini electrice, pentru că au <<Petrom>>, <<benzinăria>> pe acoperiș, produc <<combustibil>> propriu acasă. Acesta va fi pasul următor. Dar va fi important, și de asta am vorbit despre AI, despre sisteme, să aliniem această capacitate din mașini cu producția de energie și cu comportamentul omului. Mașina are potențial, sistemul fotovoltaic de pe acoperiș are potențial. Dar de obicei oamenii pleacă dimineața la muncă, iar în perioada când panourile fotovoltaice produc energie, mașina este pe drum sau în parcare la birou. Potențialul este imens, pentru că o singură mașină poate acoperi consumul casei pentru câteva zile cel puțin. Cu sisteme inteligente acest potențial va fi de folos și acesta va fi viitorul”, a explicat Ondrej Safar.
Bateriile pot stoca suficientă energie pentru a acoperi consumul unei gospodării pentru perioade semnificative. Chiar și pentru o lună întreagă.
„În sistemul de plafonare, circa 60% din consumatorii casnici au fost sub plafonul de 100 kWh pe lună. Asta înseamnă că bateria mașinii electrice are capacitatea de a da energie o lună pentru consumatorul casnic, dacă comparăm dimensiunea”, a punctat Ondrej Safar.
Așadar, suntem mai aproape decât credem de un sistem în care producem electricitate acasă, o stocăm în mașina electrică și consumăm când avem nevoie.
Locuința, sistemul fotovoltaic și mașina electrică devin parte din același sistem integrat: producție, stocare, consum. Un model care redefinește ideea de independență energetică.
Prosumator sau producător?
Pe de altă parte, datele analizate de Distribuție Oltenia prin proiectul de cercetare Orizont 30 arată că o parte semnificativă a provocărilor din rețea este generată de un segment relativ mic de utilizatori — aproximativ 10% dintre prosumatori. Aceștia instalează capacități mult peste consumul real, ajungând uneori la sute de kilowați pentru locuințe cu un necesar redus.
„De obicei, prosumator este cineva care are pe acoperiș 10 kW capacitate instalată. Dar aici în România putem avea prosumatori până la 400 kW”.
În aceste cazuri, prosumatorul devine, de fapt, un producător de energie, fără a fi tratat ca atare din punct de vedere al reglementării. Această distorsiune creează presiuni suplimentare asupra rețelei și crește costurile sistemului.
„Nivelul de investiții necesar pentru această tranziție energetică este imens. Este foarte mult ce trebuie să facem ca să avem sistemul bine pregătit. Dacă nu optimizăm comportamentul, va fi și mai scump”, a atras atenția Ondrej Safar.
Cine plătește, de fapt, tranziția energetică
Transformarea sistemului energetic vine și cu o provocare socială majoră: distribuția costurilor.
În modelul actual, costurile rețelei sunt împărțite în funcție de consum. Însă, pe măsură ce tot mai mulți consumatori își produc propria energie, contribuția lor la aceste costuri, prin factura de electricitate, scade.
Rezultatul poate fi paradoxal: cei care nu au posibilitatea de a investi în panouri fotovoltaice ajung să suporte o parte mai mare din costurile sistemului.
Acest dezechilibru ridică întrebări importante despre echitate și despre modul în care trebuie regândite tarifele și mecanismele de finanțare, în acord cu noul model de piață.
Fără investiții, energia va deveni mai scumpă
Un alt paradox este legat de investiții. În ultimele două decenii, multe țări din regiune, inclusiv România, au menținut costurile energiei scăzute prin amânarea investițiilor în modernizarea infrastructurii și a producției. Pe termen scurt, această strategie a funcționat.
Pe termen lung, însă, efectele sunt vizibile:
- rețele subdimensionate și centrale de producție vechi
- dificultăți în integrarea energiei regenerabile
- prețuri mai ridicate la energie pentru consumatori
Investițiile în rețele pot însemna tarife puțin mai mari pe termen scurt — dar permit accesul la energie mai ieftină pe termen lung, inclusiv cea produsă acasă. Mesajul este clar:
„Dacă nu facem investiții, vom plăti costuri mai mari pentru consumul nostru de energie”.
În paralel, un nou tip de consumator intră în sistem: centrele de date și infrastructura pentru inteligență artificială. Acestea vor genera o cerere tot mai mare de energie și vor influența competitivitatea economică a regiunilor.
Țările cu energie mai ieftină și infrastructură modernă, precum Spania sau statele scandinave, vor avea un avantaj clar în atragerea acestor investiții. Iar România riscă să rămână pe dinafară în acest joc.
Tranziția energetică nu mai este despre viitor
România nu mai este la începutul tranziției energetice. Este deja în mijlocul ei. Prosumatorii, electrificarea, digitalizarea și inteligența artificială transformă rapid un sistem construit pentru trecut.
Întrebarea nu mai este dacă acest model va deveni dominant, ci cât de repede vom reuși să adaptăm infrastructura, reglementarea și comportamentul consumatorilor.
Urmărește episodul complet Power Talks și descoperă cum ar putea arăta sistemul energetic al următorului deceniu:
CITEȘTE ȘI:
Independența energetică începe acasă, prin soluții pentru încălzire verde și accesibilă
Eurelectric // Când se sting luminile: de ce Europa nu mai poate ignora rețeaua electrică
