Pana de curent masivă de luni din Peninsula Iberică ne-a reamintit tuturor cât de esențială este electricitatea în viața noastră de zi cu zi. Milioane de cetățeni ai UE au rămas fără curent electric, într-un incident pe care comisarul Dan Jørgensen l-a descris drept „cel mai grav incident din aproape două decenii în Europa”, notează Eurelectric, într-un articol publicat pe LinkedIn.
Redăm mai jos conținutul integral al articolului publicat de Eurelectric:
„Sistemele bancare au fost întrerupte, sistemele de control al traficului auto s-au oprit, metrourile au fost blocate, zborurile au fost anulate, iar trenurile interurbane s-au oprit. Spitalele au fost deosebit de afectate, multe dintre ele fiind nevoite să pornească generatoarele de rezervă și să reducă serviciile până la restabilirea curentului.
Doar timpul ne va spune ce a provocat exact scufundarea Iberiei în întuneric. Totuși, acest eveniment extraordinar ne reamintește cât de critică este rețeaua electrică și, prin urmare, câtă atenție trebuie să îi acordăm.
De aceea, #FridayFeature din această săptămână este dedicat analizei situației și reflectării asupra unor teme cheie pe care le susținem activ.
Ce s-a întâmplat
Luni, 28 aprilie, între orele 12:33 și 13:30 CET, sistemul de transport al Spaniei a fost deconectat de la rețeaua europeană de electricitate la nivelul de 400 kV, din cauza unei probleme apărute pe o linie de înaltă tensiune care face legătura între Franța și Catalonia spaniolă. Defecțiunea a declanșat un efect de domino, perturbând alimentarea cu energie electrică nu doar în Spania, ci și în Portugalia, Andorra și părți din Franța.
„Ceea ce știm este că a fost un incident foarte grav – unul care a avut impact major în mai multe țări europene simultan. Ceva foarte, foarte rar”, a declarat Secretarul General al Eurelectric, Kristian Ruby, la BBC Radio.
Deși cauza penei de curent nu a fost încă clarificată, s-au raportat oscilații în liniile de înaltă tensiune înainte de întreruperea alimentării, ceea ce ar fi putut duce la pierderea sincronizării între sistemele electrice.
Ce putem învăța
Până când o investigație va confirma ce s-a întâmplat exact, putem doar specula asupra cauzelor acestui eveniment extraordinar. Totuși, situația deja ne oferă câteva teme de reflecție importante privind prevenirea unor incidente similare în viitor.
Adaptarea rețelelor pentru viitor
În primul rând, este clar că investițiile într-o rețea electrică rezilientă nu mai sunt opționale. Având în vedere că 30% din infrastructura de rețea a Europei are peste 40 de ani, modernizarea devine o prioritate absolută.
Succesul tranziției energetice europene depinde de o rețea extinsă și complet digitalizată, capabilă să gestioneze capacitatea tot mai mare de energie regenerabilă ce urmează să fie integrată. Adaptarea rețelei la aceste nevoi va necesita investiții anuale de 67 miliarde de euro până în 2050.
Totuși, tehnologiile deja existente și strategiile inovatoare de investiții pot contribui la reducerea acestor costuri. Prin optimizarea utilizării rețelei, nevoile anuale de investiții ar putea scădea la 55 miliarde de euro – fără a compromite reziliența sau performanța. Puteți afla mai multe din studiul nostru dedicat rețelelor electrice.
„Pe măsură ce societatea devine tot mai dependentă de electricitate, este esențial ca aceasta să fie fiabilă.”
— Kristian Ruby, Secretar General Eurelectric
Flexibilitate
Flexibilitatea este o altă piesă de rezistență în viziunea Eurelectric – însemnând capacitatea de a ajusta atât producția, cât și consumul de energie electrică ca răspuns la semnalele rețelei, pentru a asigura securitatea aprovizionării și a preveni penele de curent.
Datorită creșterii ponderii regenerabilelor variabile, asigurarea echilibrului între cerere și ofertă devine vitală. În prezent, interconectorii sunt cea mai importantă sursă de flexibilitate. În criza energetică din 2022–2023, aceștia au contribuit la limitarea volatilității prețurilor (generând economii de 34 miliarde de euro pentru consumatori) și la menținerea sistemului în situații excepționale.
De aceea, este esențial să continuăm investițiile în soluții de flexibilitate și modernizarea rețelelor care pot integra flexibilitatea atât din partea producției, cât și a consumului.
Factorul de inerție
Un alt element aflat în discuție este inerția rețelei electrice și rolul pe care aceasta l-ar fi putut juca în limitarea proporțiilor blackoutului. Dar ce înseamnă mai exact?
În sistemele electrice convenționale, cea mai mare parte a energiei provine din mașini rotative mari, precum cele din centralele pe cărbune, gaze, nucleare sau hidro. Aceste turbine uriașe nu doar generează electricitate – ele funcționează și ca „roți de inerție”. Atunci când se învârt sincronizat cu rețeaua (la 50 Hz), ele stochează și energie cinetică.
Când apare brusc o problemă, aceste turbine pot elibera instantaneu o parte din energia stocată, oferind un „șoc” de stabilizare pentru rețea, câștigând timp pentru activarea sistemelor de rezervă. Acea „pernă de protecție” este ceea ce numim inerție – iar fără ea, frecvența poate fluctua rapid, ducând la pene de curent.
Concluzie
Pana de curent de luni este o reamintire puternică a faptului că rețeaua electrică este coloana vertebrală a societății moderne. Odată cu rolul tot mai important al electricității, trebuie să ne asigurăm că dispunem de toate condițiile pentru a garanta securitatea aprovizionării.
Acest incident ne-a arătat tuturor cât de urgentă și inevitabilă este modernizarea și consolidarea rețelei electrice a Europei. Acum este momentul să investim în infrastructura care alimentează totul”.
Varianta în engleză a textului publicat de Eurelectric poate fi citită AICI.
(Sursa foto: Pixabay.com)
