De Stella Tsani, Profesor asociat, Departamentul de Economie, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Grecia, și Ambasador Digital al Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW)
Tranziția Europei către energia curată se accelerează. În 2025, energia eoliană și solară au ajuns să reprezinte 30% din producția de electricitate a Uniunii Europene, depășind pentru prima dată producția pe bază de combustibili fosili (29%). Cu toate acestea, beneficiile și costurile decarbonizării rămân distribuite inegal între regiuni și comunități. În 2025, 92,7 milioane de persoane din UE (20,9% din populație) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Tranziția energetică europeană va avea succes doar dacă va consolida coeziunea socială, competitivitatea industrială și o guvernanță incluzivă.
Politici și investiții orientate spre echitate și coeziune pentru o tranziție energetică de succes
Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în direcția tranziției către energia curată. Implementarea energiei regenerabile se accelerează, dependența de combustibilii fosili este în scădere, iar tehnologiile curate transformă sistemele industriale. Cu toate acestea, tranziția rămâne profund inegală între diferitele regiuni ale Europei.
Provocările tranziției energetice în Uniunea Europeană nu mai sunt doar de natură tehnologică sau de mediu. Ele devin tot mai mult provocări sociale, teritoriale și instituționale. Fără măsuri de sprijin bine țintite, tranziția către energia curată riscă să accentueze inegalitățile regionale, să agraveze sărăcia energetică și să alimenteze neîncrederea politică.
O tranziție justă reprezintă o componentă fundamentală a politicilor energetice și climatice și o condiție esențială pentru succesul lor pe termen lung. Politicile și investițiile orientate către coeziune pot genera beneficii importante pentru dezvoltarea regională atunci când sunt însoțite de sprijin instituțional și participare locală. Totuși, aceste beneficii nu apar automat. Impactul diferă semnificativ de la o regiune la alta, în funcție de calitatea guvernanței, capacitatea administrativă și planificarea dezvoltării pe termen lung.
Importanța unei guvernanțe incluzive
O tranziție justă nu poate fi concepută exclusiv de sus în jos. Cetățenii, autoritățile locale, lucrătorii, companiile, universitățile și organizațiile societății civile trebuie să participe activ la definirea traseului tranziției energetice.
Guvernanța incluzivă crește legitimitatea politicilor publice, consolidează încrederea cetățenilor și îmbunătățește eficiența implementării acestora.
Acest aspect este deosebit de important în regiunile unde politicile energetice și climatice sunt percepute ca fiind impuse din exterior sau ca fiind inechitabile din punct de vedere social. Comunitățile afectate de declinul industrial asociază adesea reglementările de mediu cu pierderea locurilor de muncă și insecuritatea economică. Guvernanța participativă poate contribui la reducerea acestor temeri prin crearea unui sentiment de apartenență locală față de strategiile de tranziție și prin asigurarea faptului că investițiile răspund nevoilor reale ale comunităților.
Universitățile și instituțiile de cercetare au, de asemenea, un rol esențial în acest proces. Dincolo de inovarea tehnologică, ele contribuie la dezvoltarea ecosistemelor regionale de cunoaștere, la elaborarea politicilor bazate pe dovezi și la consolidarea capacității instituționale. Cercetarea interdisciplinară care conectează politicile climatice, economia, sistemele energetice și justiția socială este esențială pentru proiectarea unor politici eficiente din punct de vedere climatic și echitabile din punct de vedere social.
Prioritățile unei tranziții juste ca strategie de transformare pentru Europa
Tranziția justă poate deveni pentru Europa o strategie de dezvoltare transformatoare, capabilă să consolideze reziliența regională, competitivitatea industrială și incluziunea socială. Mai multe priorități pot contribui la atingerea acestui obiectiv.
În primul rând, investițiile trebuie distribuite echilibrat din punct de vedere geografic și aliniate cu nevoile de dezvoltare ale comunităților locale. În al doilea rând, investițiile sociale trebuie să însoțească transformarea tehnologică, în special prin educație, dezvoltarea competențelor și servicii publice de calitate. În cele din urmă, cadrele de guvernanță trebuie să consolideze participarea, transparența și coordonarea instituțională între nivelul european, național și regional.
***
Acest articol de opinie este realizat în colaborare cu Săptămâna Europeană a Energiei Durabile (EUSEW) – cel mai important eveniment anual din Europa dedicat energiei regenerabile și eficienței energetice. Ediția #EUSEW2026 marchează 20 de ani de existență și va reuni din nou comunitatea celor preocupați de construirea unui viitor energetic curat și sigur pentru generațiile următoare. NewsEnergy.ro este partener media.
Linkuri utile:
- European Investment Bank (2022). Supporting the Just Transition Mechanism-comprehensive proposal of the EIB Group. https://www.eib.org/en/publications/supporting-the-just-transition-mechanism.htm
- European Parliament (2025) The role of cohesion policy in supporting the just transition. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2025/775894/EPRS_ATA(2025)775894_EN.pdf
- JRC (2025) Opportunities and challenges for EU energy policy 2025-2035 https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC142668/JRC142668_01.pdf
- UNDP (2026). What is a just transition and why is it important for climate action? https://climatepromise.undp.org/news-and-stories/what-just-transition-and-why-it-important-climate-action
Despre autoare
Stella Tsani este profesor asociat în cadrul Departamentului de Economie al Universității Naționale și Kapodistriene din Atena. Activitatea sa de cercetare se concentrează asupra dezvoltării durabile, politicilor climatice, tranziției energetice și managementului resurselor naturale. Contribuie la inițiative științifice și de politici publice la nivel internațional în domeniile sustenabilității, guvernanței climatice și tranziției juste.
***
Notă: Acest articol reprezintă contribuția unui partener. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autoarei și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Comisiei Europene.
CITEȘTE ȘI:
Corina Murafa | Noua dependență energetică a Europei: capcana gazului american
Sărăcia energetică de vară: de ce răcirea trebuie să devină următorul drept social al Europei
