Rusia reprezintă principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei, avertizează Parlamentul European. Atacurile cibernetice, sabotajul infrastructurii critice, spionajul și campaniile de dezinformare se numără printre instrumentele folosite în cadrul acțiunilor hibride. Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord desfășoară, la rândul lor, activități similare.
Corespondență de la Strasbourg
Parlamentul European a adoptat marți, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, raportul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație. Documentul include o serie de recomandări privind protejarea instituțiilor democratice, a proceselor electorale și a infrastructurii critice în fața ingerințelor străine.
Eurodeputații avertizează că ingerințele străine și campaniile de dezinformare reprezintă „un atac la însăși esența proiectului european”, iar cetățenii sunt principalele victime. În opinia Parlamentului, actualul răspuns al Uniunii Europene rămâne fragmentat, iar statele membre nu pot combate eficient aceste amenințări acționând individual.
Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 și afluxul migratoriu fără precedent din exclava spaniolă Ceuta au fost principalele exemple invocate de eurodeputați pentru a ilustra pericolul ingerințelor străine, dar și necesitatea consolidării capacității Uniunii Europene de a le combate. Cele două cazuri au fost evocate în dezbaterea de marți asupra raportului Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul european pentru democrație (EUDS).
Rusia, în centrul atacurilor hibride
Raportul indică Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei și atrage atenția asupra atacurilor hibride frecvente lansate împotriva infrastructurii critice.
Acestea includ atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri intenționate, operațiuni de spionaj și bruierea semnalelor. Potrivit documentului, Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord desfășoară, de asemenea, astfel de atacuri.
Eurodeputații solicită extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților care facilitează dezinformarea sau contribuie la eludarea sancțiunilor europene existente.
Raportul condamnă și crearea de către Rusia a unei „liste negre”, motivate politic, care include funcționari, jurnaliști și membri ai Parlamentului European. Eurodeputații consideră că aceasta reprezintă un instrument de război hibrid.
Un Centru european pentru reziliența democratică
Parlamentul susține înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică, care să funcționeze ca un centru independent de expertiză pentru combaterea manipulării informațiilor, a ingerințelor străine și a operațiunilor de dezinformare.
Noua entitate ar urma să coordoneze măsurile adoptate la nivel național și european și să reunească instrumentele existente într-o structură cu mandat, buget și capacitate de acțiune clar definite.
Eurodeputații consideră că participarea tuturor statelor membre ar trebui să fie obligatorie, iar activitatea centrului să fie supusă controlului parlamentar.
UE trebuie să-și reducă dependența de tehnologiile străine
Raportul abordează și vulnerabilitățile generate de dependența Uniunii Europene de tehnologii controlate de actori din afara blocului comunitar.
Parlamentul solicită reducerea dependenței de companiile tehnologice americane și de producătorii chinezi de componente hardware în sectoarele critice. Printre soluțiile propuse se află o strategie echilibrată de tip „cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică.
În același timp, Uniunea ar trebui să-și diversifice aprovizionarea cu materii prime critice și să identifice parteneri externi mai fiabili.
Reguli mai ferme pentru platformele digitale
Întrucât o mare parte dintre operațiunile de ingerință se desfășoară în mediul online, Parlamentul cere aplicarea riguroasă a legislației europene existente, inclusiv a Regulamentului privind serviciile digitale și a Regulamentului privind inteligența artificială.
Platformele digitale ar trebui trase la răspundere și obligate să ia măsuri mai eficiente împotriva boților utilizați pentru influențarea alegerilor. „Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile”, subliniază raportul.
Infrastructura electorală ar putea deveni infrastructură critică
Eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică, pentru a beneficia de un nivel mai ridicat de protecție împotriva atacurilor și ingerințelor.
Raportul solicită și reguli mai stricte pentru donațiile politice realizate prin criptomonede, astfel încât acestea să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul”. În același timp, ar trebui introduse măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase, iar femeile care candidează la alegeri ar trebui să beneficieze de o protecție mai bună.
Parlamentul pledează, totodată, pentru investiții pe termen lung în libertatea presei, jurnalismul de investigație, educația media și alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale.
Exerciții europene pentru situații de criză
Consolidarea democrației depinde și de capacitatea societății de a continua să funcționeze în situații de criză, arată raportul.
Eurodeputații recomandă organizarea periodică a unor exerciții de pregătire la scară largă și crearea unei aplicații europene de alertă pentru situații de urgență. Ei propun și instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii” pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina.
„Acest raport nu se referă la reglementarea opiniilor politice. Este vorba despre protejarea democrației noastre de operațiunile de interferență străină. Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare”, a declarat raportorul Tomas Tobé, eurodeputat PPE din Suedia.
CITEȘTE ȘI:
De la polițele de asigurare la apărarea Europei: noua dimensiune a riscului climatic
