Anul 2020 se apropie de final, lăsând în urmă cel mai cald deceniu înregistrat vreodată, dar și unul dintre cei mai fierbinți trei ani, potrivit agenției de meteorologie a ONU.
Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a documentat, de asemenea, ultimii șase ani ca fiind cei mai calzi. Organizația va publica în luna ianuarie cifrele consolidate privind temperatura în 2020, care vor fi încorporate în raportul final „Starea climei în 2020”, care va fi lansat în martie și va cuprinde informații despre efectele climei.
Până acum, seturile de date analizate în primele 10 luni ale anului conduc la concluzia ca 2020 a fost cel de-al doilea cel mai cald, după 2016 și înaintea lui 2019. Diferența între cei mai calzi trei ani este mică și clasificarea exactă s-ar putea schimba când seturile de date complete pentru întregul an vor fi disponibile.
În plus, luna noiembrie a fost clasificată ca fie cea mai caldă, ori a doua cea mai caldă din istorie.
Un trend periculos
Clasificarea temperaturilor pentru fiecare an este mai puțin importantă decât trendurile pe termen lung, a explicat agenția. Din 1980, fiecare deceniu a fost mai cald decât cel anterior, iar din cauza nivelurilor record de gaze cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă, trendul se așteaptă să persiste. În mod special, dioxidul de carbon conduce la încălzire globală pentru că rămâne în atmosferă pentru multe decenii. Citiți mai multe AICI.
Totodată, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), principalul organism al ONU creat în vederea protecţiei mediului, a arătat recent că toate recifurile de corali ar putea să se albească până la finele acestui secol, dacă nu va exista o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Detalii, AICI.
Astfel, țările trebuie să își regândească căile de dezvoltare, pentru a reduce pagubele asupra mediului și lumii naturale, ori riscă să blocheze progresul pentru umanitate în ansamblu, a mai avertizat UNEP, într-un raport.
Unele state au termene ambițioase de atingere a neutralității emisiilor de carbon
De altfel, la Summitul ONU pentru Acțiuni Climatice care a avut loc la începutul lunii decembrie, cei peste 70 de șefi de state, împreună cu lideri regionali și de orașe, dar și șefi ai unor mari companii care au participat au înaintat un set de noi măsuri, politici și planuri menite să reducă substanțial emisiile de GES și care să asigure că încălzirea planetei este limitată la 1.5 grade Celsius.
Numărul statelor care au anunțat planuri naționale de climă mai puternice a crescut semnificativ. De exemplu, Marea Britanie, care va găzdui Conferința pentru Climă a ONU de anul viitor, a anunțat că va reduce emisiile cu 68% comparativ cu nivelurile din 1990 în următorii cinci ani, iar UE s-a angajat la o reducere cu 55% în aceeași perioadă.
- Cel puțin 24 de state au anunțat noi angajamente, strategii sau planuri de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon, iar câteva țări au lansat termene și mai ambițioase: Finlanda – 2035, Austria – 2040 și Suedia – 2045. Aflați mai multe pe site-ul ONU. La nivelul UE, acest obiectiv a fost stabilit pentru 2050.
ARTICOLE SIMILARE:
Parlamentul European a votat reducerea emisiilor de carbon cu 60% până în 2030
Starea Uniunii: Comisia Europeană stabilește obiective mai ambițioase în materie de climă
