Energie verde din biomasă pentru încălzirea satelor din România // REPORTAJ VIDEO

Atunci când vorbim despre energie verde, modul în care putem asigura încălzirea ieftin și din surse locale este un subiect neglijat. În mod paradoxal, zonele rurale stau pe un „munte” de resurse care ar putea asigura energie termică sustenabilă și la costuri accesibile: biomasa lemnoasă. Există însă comunități rurale din România care ne arată cum, în loc să trateze resturile lemnoase ca pe un deșeu, le folosesc ca pe niște resurse energetice valoroase, obținând căldură și apă caldă la costuri cu circa 60% mai mici față de utilizarea gazelor naturale. Un astfel de exemplu este al comunei Ghelinţa din județul Covasna. NewsEnergy a documentat povestea acestei comunități, pentru a vă împărtăși un model de bună practică ce ar putea scrie o poveste frumoasă pentru zonele rurale din România, dacă ar fi replicat.

Aflată la poalele vestice ale munţilor Breţcu, comuna Ghelința se bucură, ca multe localități rurale din România, de o „zestre” naturală bogată de păduri, pășuni, fânețe și livezi, de unde se poate obține biomasă. Pornind de la acest potențial de resurse ce pot asigura energie termică, Ghelința a fost selectată în 2020 de către Clusterul Green Energy drept comună pilot în cadrul proiectului Biovill (Bioenergy Villages) pentru a deveni sat bazat pe bioenergie, adică o comunitate durabilă care își aprovizionează energia termică din biomasă locală. Proiectul implementat de Clusterul Green Energy a fost finanțat prin programul european Horizon 2020 și a oferit suport pentru a dezvolta lanțul valoric al bioenergiei în plan local.

Astfel, biomasa provenită din curățarea spațiilor publice, din deșeuri de biomasă solidă, din silvicultură și din prelucrarea lemnului este folosită în ultimii ani pentru încălzirea tuturor clădirilor publice din comună: primăria, căminul cultural, două școli, sala de sport și grădinița, precum și a unor clădiri private (brutărie, pensiune, sală de evenimente, locuințe). Acestea sunt racordate la centrale termice pe biomasă, beneficiind de apă caldă şi căldură la preţuri avantajoase.

„Orice lemn, chiar dacă e o creangă de 10 mm, este la fel de valoros din punct de vedere energetic ca și lemnul crăpat”, spune Sándor Bartha, Vicepreședinte al Green Energy Cluster România. Potrivit calculelor acestuia, prețul pe KWh obținut din tocătura de deșeuri lemnoase este la 40% față de gaz. Dacă în sobele obișnuite vechi pe lemne randamentul este de circa 30%, biomasa în Ghelința este arsă în centrale automatizate, cu randament de până la 90%, a mai explicat acesta. Cazanele, de fabricație românească, permit controlul de la distanță, printr-o aplicație pe telefon.

Potrivit acestuia, biomasa este însă total neglijată în România, deși este o sursă de energie regenerabilă ce poate fi utilizată pentru încălzirea satelor din România.

În prezent, lemnul de foc tăiat din pădure este principala sursă de încălzire pentru mediul rural. Accesul la gaze naturale este disproporționat între mediul urban și mediul rural. În 2020, s-au distribuit gaze naturale în 78% din orașe și în doar 25% din comune și sate, potrivit datelor cuprinse în Strategia energetică națională. Se estimează că lemnul va rămâne principalul combustibil utilizat în România pentru încălzire, în special în mediul rural. „Pe măsură ce comercializarea masei lemnoase este reglementată mult mai riguros, iar prețurile energiei termice și combustibililor sunt liberalizate, costurile cu încălzirea vor cunoaște o creștere”, se mai menționează în document.

Cheltuielile cu încălzirea reprezintă cea mai mare parte din bugetul pentru energie al unei familii obișnuite. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parțial în timpul iernii, se mai menționează în strategie. Problema este acută mai ales în mediul rural. Așadar, e nevoie de soluții alternative mai ieftine și sustenabile.

„Biomasa din deșeuri lemnoase este un aur verde”, spune, la rândul său, Lajos Vajda – Președinte Green Energy Cluster România.

Dincolo de prețurile mai mici, utilizarea unor astfel de sisteme automate asigură mai mult confort pentru utilizatori. De pildă, în mediul rural, când copiii merg la școală se pot bucura de temperatură uniformă. Acolo unde se folosesc în continuare lemnele, dacă portarul face focul la 6-7 dimineața, sălile se încălzesc la 11, când copiii deja pleacă acasă, a subliniat Lajos Vajda.

Potrivit acestuia, surse ar exista în fiecare localitate. Resturile lemnoase de la întreținerea livezilor, pășunilor, deșeurile silvice și cele din industria lemnului – toate pot fi folosite local.

„Important e să fie colectate, depozitate într-un loc aerisit, nu amestecate cu alte deșeuri, și să se obțină apoi tocătură din aceste crengi. Socotiți numai câți brazi sunt aruncați după Crăciun. În mediul rural la sate până se introduce gazul, care va crea o altă dependență, aceste resurse trebuie folosite”, ne-a explicat Lajos Vajda.

Pentru implementare, comunitatea locală trebuie să înțeleagă însă avantajele folosirii acestor resurse, care pot asigura autonomie pentru obținerea energiei termice. Dezvoltarea unor astfel de sisteme ar presupune o mai mare implicare a cetățenilor pentru asigurarea energiei locale și ar crea modele de afaceri energetice comunitare, în prezent o parte „de nișă” a sistemului energetic național.

Clusterul Green Energy și-a asumat rolul de a sprijini comunitățile în a-și asigura energia din surse locale regenerabile precum biomasa. Până acum, clusterul a facilitat realizarea a peste 200 de astfel de sisteme în aproape 70 de localități din țară, având o capacitate de aproximativ 30 MW. Acestea au fost integrate pe platforma online biolvillmap.ro, care arată comunitățile durabile ce își asigură energia din surse locale de biomasă.

Lajos Vajda a adăugat că 1 MW de energie termică este suficient de a asigura încălzirea pentru clădirile publice din localitățile rurale.

Conceptul 1 sat – 1 MW prevede următoarele:

• identificarea surselor de deșeuri lemnoase și a reziduurilor agricole la nivel de localitate (deșeuri rezultate în urma tăierilor de copaci din păduri, deșeuri lemnoase din pășuni, zone verzi, livezi, grădini, parcuri, gospodarii, lucrări agricole etc.),
• colectarea biomasei lemnoase, prioritar cu ajutorul persoanelor din grupurile vulnerabile (aspect social),
• cultivarea de salcie energetică cu scopul obținerii de biomasă lemnoasă, segmentul logisticii (tocare, depozitare, aprovizionare),
• instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice cu cazan pe biomasă și racordarea utilizatorilor la acest sistem (în special clădiri publice).
• automatizarea sistemului de alimentare, instalarea sistem de control de la distanță

Surse de biomasă

1. Biomasă naturală – obținută direct din ecosisteme

Deșeurile lemnoase ce provin din toaletările pomilor fructiferi;

Deșeurile lemnoase provenite din întreținerea: acostamentelor căilor de comunicație; albiilor minore și majore ale cursurilor de apă temporare și permanente; pajiștilor, fânețelor și pășunilor; spațiilor verzi din localitate; zonelor limitrofe ale localităților, nelocuite;

Materialul lemnos provenit din exploatările forestiere și tratamente silviculturale

2. Biomasă reziduală: obținută din procesul de producție industrială

Material lemnos provenit din prelucrarea lemnului

3. Culturi energetice – se referă la culturile cu scop energetic, pentru producerea de biomasă (ex: salcia energetică)
4. Reziduuri agricole – agrobiomasă – rezultate în urma lucrărilor agricole.

(Sursa: biolvillmap.ro)

Castelul Mikes din Covasna, încălzire cu reziduuri lemnoase

Sisteme de încălzire pe biomasă sunt folosite astăzi nu doar în instituții publice, ci și în fabrici de prelucrare a cărnii, sere de flori, crescătorii de păsări etc.

Un sistem similar a fost instalat și în comuna Zăbala, aflată în partea estică a judeţului Covasna, la poalele munților Vrancei. În această localitate frumoasă, se află castelul Mikes, a cărui primă menționare documentară datează din 1629. „Istoria Domeniului Mikes datează din secolul al 15-lea, când deja exista o clădire fortificată cu un bastion pe locul castelului de astăzi. Clădirea a fost reconstruită de mai multe ori în secolele 17 și 18. În timpul celui de al II-lea Război Mondial, clădirile au fost jefuite și domeniul devastat. În 1949 proprietatea a fost naționalizată și familia evacuată. Castelul și-a schimbat funcția de mai multe ori, fiind la început sat de vacanță al presei comuniste, apoi preventoriu, mai târziu orfelinat, școală și sanatoriu”, se menționează pe platforma domeniului, zabola.com.

Acum, castelul Mikes este un frumos obiectiv turistic, ce oferă spații de cazare, precum și pentru evenimente. Încă din 2016, clădirile din acest complex turistic au încălzire și apă caldă în sistem centralizat cu biomasă, respectiv cu reziduuri din silvicultură tocate. Suprafața utilă deservită este de 2.300 mp, iar capacitatea cazanului este de 400 kW.

„Surse de biomasă există la nivelul fiecărei localități, însă acest potențial nu este folosit. De obicei, după curățare crengile, tăierile, resturile vegetale sunt arse la fața locului, ori transportate la groapa de gunoi sau lăsate abandonate pe teren. Biomasa, o sursă locală de energie regenerabilă ar putea fi soluția pentru asigurarea energiei termice la nivelul comunităților, în special a localităților din mediul rural sau a orașelor mici din provincie.

Valorificarea biomasei pe lângă  avantajele de natură energetică, reprezintă beneficii şi din punct de vedere al protecţiei mediului, asigurându-se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantităţi semnificative de energie curată

Având în vedere faptul că localitățile dispun de o cantitate considerabilă de deșeuri verzi, fiecare are potențialul să-și producă materia primă pentru încălzire și să devină autosustenabilă din punct de vedere energetic”, se mai arată pe site-ul biovillemap.ro.

„Circa 70% din populația României locuiește în mediul rural, dacă includem aici și orașele mici. Trebuie să avem grijă de mediul rural. Satul reprezintă soluția pe termen lung, nu rămâne fără mâncare, protejează mediul, se pot crea oaze de liniște, de sănătate. Să lăsăm satul să trăiască. Utilizarea biomasei ar trebui să fie o poveste frumoasă pentru România”, a conchis Lajos Vajda, președinte Green Energy Cluster România.

Pentru mai multe imagini de la fața locului, vă invităm să urmăriți reportajul video realizat în județul Covasna.

CITEȘTE ȘI:

Energie verde din deșeuri: producție de biogaz în comuna Cordun, județul Neamț // REPORTAJ VIDEO

De la soba veche pe lemne la energie verde. Soluții alternative pentru încălzire în mediul rural