Energie verde din deșeuri: producție de biogaz în comuna Cordun, județul Neamț // REPORTAJ VIDEO

Mediul rural este un actor cheie în tranziția verde și în asigurarea securității energetice a României. Dincolo de energia eoliană sau fotovoltaică, România are un potențial foarte ridicat pentru producția de biogaz, obținut prin fermentarea deșeurilor organice de origine vegetală sau animală. Interesul investitorilor pentru această tehnologie este tot mai mare, iar aceste facilități nu pot fi construite decât în mediul rural. Cea mai mare și mai modernă instalație de producție a biogazului a fost inaugurată recent în comuna Cordun, din județul Neamț. Cu ajutorul tehnologiilor de cogenerare, biogazul este transformat apoi în energie electrică și termică. Cordun a devenit astfel un punct important pe harta verde a țării. De aici se injectează în rețeaua națională electricitate verde obținută din biogaz, produs la rândul lui din deșeuri alimentare care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi. În plus, aceste investiții creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea economică a localităților rurale. NewsEnergy a fost în comuna Cordun pentru a documenta această poveste, pe care vă invităm să o urmăriți mai departe.

„Biogazul este un combustibil natural și regenerabil ce se obține prin <<digestia anaerobă>>, adică prin fermentarea bacteriană a biomasei organice biodegradabile, în absența oxigenului. La finalul procesului de fermentație rezultă digestatul, fertilizator organic bogat în nutrienți. Cu ajutorul acestuia, returnăm către natură un produs valoros pentru terenurile agricole, respectând principiile de bază ale economiei circulare”, arată compania Genesis Biopartner, care a investit aproximativ 17 milioane de euro în stația de biogaz de la Cordun, inaugurată în luna septembrie. Practic, rezultă zero deșeuri.

„Stația noastră de biogaz de la Cordun este cea de-a doua stație pe care o inaugurăm, după cea de la Filipeștii de Pădure, acum 13 ani. Este cea mai modernă stație de acest gen din România, cu cea mai nouă tehnologie în domeniu”, a declarat Michael Dietrich, fondatorul Genesis Biopartner.

Inițial, la stația din Filipeștii de Pădure din județul Prahova produceau biogaz din plante energetice (porumb siloz), însă condițiile din piață au condus la utilizarea deșeurilor alimentare.

„Au fost câțiva ani foarte secetoși din cauza schimbării climei și nu am avut porumb siloz, iar nevoia ne-a împins să folosim alte reziduuri de biomasă. Au venit foarte multe firme care erau generatoare de deșeuri să ne aducă materiale. În interval de doi ani de când am început să migrăm pe deșeuri, am înlocuit porumbul siloz, planta energetică, în totalitate și curtea era plină de deșeuri. Atunci am dublat capacitatea de la Filipești. E o necesitate absolută, firmele nu voiau să le arunce la groapa de gunoi, voiau să facă o reciclare sustenabilă într-un mod eficace, nu nociv. Așa că am început să căutăm alte locații din țară și am ajuns la Cordun”, a explicat Michael Dietrich.

Pe lângă Cordun, compania mai are o investiție aproape finalizată în comuna Pișchia, lângă Timișoara, care urmează să fie pusă în funcțiune la începutul anului 2025. O altă investiție începută, care o să fie gata la mijlocul anului viitor, este la Almăj, lângă Craiova.

„Avem deja locații cumpărate pentru două instalații lângă București, care sunt în curs de dezvoltare, și una la Chețani, în județul Mureș. Astfel o să devenim probabil cel mai mare procesator și reciclator de deșeuri biodegradabile din România. Investiția e făcută cu scopul de a oferi o soluție sustenabilă la aceste deșeuri”, a adăugat acesta.

Reciclarea biomasei în stațiile de biogaz – rol important în economia circulară

Stația de la Filipeștii de Pădure, înființată în 2011, procesează pe oră peste 6 tone de biomasă organică provenită din industria alimentară, HoReCa și retail, peste 150 de tone pe zi, respectiv peste 54.000 de tone pe an. Companii din zone și domenii variate pot recicla sustenabil în acest fel deșeurile alimentare, potrivit datelor Genesis Biopartner:

• Industria alimentară: fabrici de procesare alimente, măcelării, producători produse alimentare, în esență orice tip de activitate din care rezultă biomasa organică biodegradabilă;
• Retail: pentru managementul biomasei organice și prevenirea risipei alimentare;
• Ferme, abatoare: pentru eliminarea în siguranță a produselor secundare de origine animală;
• Producători/distribuitori din zona de legume, fructe și produse de panificație: produsele care nu mai pot fi vândute, cum ar fi fructele supracoapte, legumele procesate, pâinea veche etc;
• Producători/distribuitori de băuturi, grăsimi, uleiuri și diverse tipuri de impurități lichide rezultate din procesarea alimentară;
• HoReCa: restaurante, cantine, pentru resturile alimentare din industria ospitalității, uleiuri uzate din prăjire;
• Farma: substanțe biodegradabile care rezultă din procesul de fabricare al medicamentelor.

Practic, în loc să fie aruncate la gropile de gunoi și să genereze poluare, biomasa organică biodegradabilă este transformată în biogaz printr-un proces eficient și ecologic.

La stația din comuna prahoveană se produc peste 7 milioane metri cubi de biogaz anual, care este transformat apoi în energie electrică și termică printr-o centrală de cogenerare cu o capacitate de 2,1 MW electrici și 2 MW termici, ceea ce echivalează cu consumul zilnic a 6.000 de gospodării, potrivit datelor companiei.

• Capacitatea stației de la Cordun va ajunge la 220 tone/zi de deșeuri prelucrate, iar producția de biogaz poate ajunge la circa 10 milioane tone anual. Biogazul este purificat și transformat în biometan, utilizat într-o centrală de cogenerare de înaltă eficiență de 3 MW. În prezent, aceasta este singura modalitate de a utiliza biometanul, în lipsa unei legislații naționale în domeniu.

„În momentul de față, în România nu avem o legislație a biometanului, din păcate, deși la nivel european există, iar multe dintre țările care au stații de biogaz folosesc biometanul și îl injectează în rețeaua națională. Nu sunt norme de aplicare momentan, adică modalitatea de injecție în rețeaua Transgaz. Există varianta să îl folosim ca LPG, gaz comprimat, se poate folosi în zona auto și sunt camioane din ce în ce mai multe care îl folosesc, dar costurile sunt enorme. În momentul de față, singura soluție e să îl folosim în cogenerare. Paradoxal, dincolo de gardul împrejmuit e Magistrala Moldova de gaz”, spune Ștefan Tudorie – Manager Operațiuni, Genesis Biopartner.

Prezent la evenimentul de inaugurare a stației, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că, prin transformarea deșeurilor în biogaz putem în același timp să protejăm și mediul, să atragem și investiții.

„În România, gestionăm anual aproape 2 milioane de tone de biodeșeuri. Ele, în loc să ajungă în biodigestoare, în instalații de tratare, de cele mai multe ori ajung pe gropile de gunoi, unde generează poluare, disconfort olfactiv, costuri mai mari, până la urmă, pentru cetățenii care plătesc taxă de salubritate în fiecare lună și apreciez să văd că sunt situații în care, cu capital privat, reușim să avem astfel de investiții”, a declarat ministrul Mediului.

„Problema deșeurilor este o problemă grea pentru administrația locală. Întotdeauna a fost privită ca o corvoadă, dar acest parteneriat real între administrația publică locală și investitor produce obiective precum cel de aici. Astfel de investiții în energie curată, verde, devin ușor-ușor parte dintr-un proiect național. Acum se închide cercul: ceea ce se produce și rămânea de obicei în diverse containere care la un moment dat se umpleau și trebuiau să se pună problema altor și altor depozite, poate fi prelucrat și transformat într-o energie pozitivă”, a declarat la rândul său prefectul de Neamț, Adrian Bourceanu.

Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Rudolf Corlan, a declarat că este nevoie de soluții pentru procesarea modernă a deșeurilor.   

„Vorbim de Pactul Verde european, vorbim de ambițiile Europei de a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic. Evident că aceste obligații, aceste ținte, vin cu tot felul de asumări. Ca să le atingem, coerciția nu e suficientă. Nu e posibil fără să existe o sinergie între obligativitate, control și existența unei piețe de desfacere a ceea ce înseamnă aceste deșeuri, deschiderea unor noi modele de business, astfel încât să ne atingem aceste ținte.

Biogazul este unul dintre noile modele de business europene care nu mai stabilesc identitatea de gunoi deșeului și îl cataloghează ca resursă.

Țin să îl felicit pe primar pentru eforturile pe care le face pentru dezvoltarea economică a comunei și mai ales că prin investiția din comună devine un partener important în ceea ce înseamnă economia circulară, sustenabilitatea și protecția mediului”.

România, potențial major pentru biogaz și biometan

În procesul de tranziție spre neutralitatea climatică, biogazul este o sursă de energie încurajată puternic de la Bruxelles. Invazia Ucrainei de către Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, a condus la o cursă a diversificării surselor de energie și pe dezvoltarea accelerată a resurselor verzi, iar rolul biogazului este tot mai mare. Prin procesare, biogazul poate fi transformat în biometan, care poate înlocui combustibilii fosili fără investiții mari pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri. Infrastructura de gaze existentă este pregătită pentru biometan. 

România are potențialul de a produce 2 miliarde metri cubi de biometan pe an la orizontul 2030 –  putând înlocui aproape integral importurile actuale de gaze naturale. De asemenea, România poate fi al 6-lea producător de biometan ca mărime din UE, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, potrivit datelor din raportul Gas for Climate („Potențialul de producție de biometan în UE”, iulie 2022).

• În ciuda potențialului ridicat, în prezent România este una dintre cel mai puțin dezvoltate piețe de biogaz din UE, în lipsa legislației care să permită integrarea biometanului în rețea, precum și a unor scheme de sprijin financiar de stimulare a acestei tehnologii. Astfel, ratăm investiții, locuri de muncă și, mai ales, oportunitatea de a dezvolta producţia locală de gaze cu zero emisii de CO2 din deșeuri care, în loc să devină o resursă energetică, rămân așa cum le privim astăzi: gunoi.

Locuri de muncă „verzi” la sate

În plus, astfel de investiții ar sprijini și dezvoltarea economică a comunităților locale. „Această stație ne ajută să reciclăm deșeurile alimentare din regiunea Moldovei și creează noi locuri de muncă. Astfel de proiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și pentru întoarcerea celor plecați în străinătate”, a declarat primarul comunei Cordun, Adrian Ciobanu.

Cordun este o comună cu trei sate, în apropiere de municipiul Roman, iar în ultimii ani s-a dezvoltat prin atragerea de investiții.

Am stat de vorbă cu primarul și l-am întrebat cum ar putea fi replicat acest model și la nivelul altor comunități rurale din România, pentru a atrage investiții, dezvoltare economică, locuri de muncă și prosperitate pentru cetățeni. Aceasta în condițiile în care mediul rural din România se confruntă cu o rată a riscului de sărăcie de aproape cinci ori mai mare decât în orașe. Rata șomajului în mediul rural este de circa trei ori mai mare: în 2021 a fost de 8,4%, comparativ cu 2,8% în orașe, potrivit datelor Comisiei Europene.

„Cred că principalul lucru trebuie să fie deschiderea administrației publice locale față de investițiile private care vin în zonă și corectitudinea cu privire la eliberarea tuturor documentelor necesare dezvoltării unei investiții. E important ca o hotărâre de Consiliu Local să îți fie pusă la dispoziție într-o săptămână, și alta e când o primești în 3 sau 6 luni. Nimeni nu vine să se cramponeze în hârtii. Oamenii cu potențial financiar care vor să investească vor să fie respectați de către administrația publică locală și cred că ăsta e principalul atu, din punctul meu de vedere: respectul față de mediul privat. În general am avut reticență în România la tot felul de investiții, pentru că marea parte a investițiilor nu aduc numai beneficii, ci și greutăți. Aduc și poluare doar prin tranzitul care se realizează la materia primă pentru produsele finite. Și atunci de cele mai multe ori ai nevoie să fii deschis, să colaborezi și tu, la rândul tău, să faci investiții în paralel cu dezvoltarea economică pe care dorești să o realizezi la nivelul comunei”, ne-a declarat primarul.

Potrivit acestuia, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii la nivelul comunei, a fost gândită și o dezvoltare economică.

„Cheia succesului pentru dezvoltarea unei comunități este dezvoltarea economică. Nu trebuie să fii o somitate să vezi lucrurile astea. Trebuie să copiezi modele de bune practici din toată Europa. Oriunde te duci și vezi o comunitate dezvoltată în Europa, lângă acea localitate vezi o zonă economică, în care oamenii din acea localitate își găsesc un loc de muncă. Așa văd eu lucrurile: că dezvoltarea unei localități se face 100% prin dezvoltarea mediului economic”.

Astăzi, în comuna Cordun se regăsesc unități de producție ale unor companii precum SOCERAM, Petra Pavaje, Mittal etc. „Lângă SOCERAM, avem un centru de colectare cu aport voluntar, investiție de 900.000 euro prin PNRR. E creat pentru a colecta ceea ce nu colectează în mod constant operatorul de deșeuri la nivel local. Adică deșeuri periculoase, categorie în care sunt recipiente de vopsea, diluanți etc. care se folosesc la nivelul gospodăriilor, deșeuri voluminoase (mobilă, saltele, deșeuri din construcții, cauciucuri, sticlă etc.). Vin oamenii și aruncă în locuri bine stabilite pe aceste tipuri de deșeuri”, a explicat primarul.

Tot în zona comunei se va realiza nodul rutier Roman-Nord de pe Autostrada „Moldovei” A7.

„De acest nod rutier îmi doresc să leg toată economia locală printr-o variantă ocolitoare pe care să o dirijez spre satul Simionești, astfel încât tot ce înseamnă economie locală să nu intre în contrapondere cu zona de dezvoltare rezidențială. Oamenii au nevoie de liniște, nu de trafic de la camioane”, a explicat primarul.

Prin Fondul de Mediu, primăria a accesat anul acesta un proiect pentru construirea unei infrastructuri de 10 km de piste pentru bicicliști, ce va fi implementat în 2025

Întrebat care e rata șomajului în comună, primarul a spus:

„Eu nu am șomaj în comună. Cine își dorește un loc de muncă găsește. Chiar în ultima perioadă au fost probleme foarte mari în comună cu forța de muncă și sunt o parte dintre investitori care au apelat la forță de muncă din surse externe. Avem și oameni din Sri Lanka care lucrează în comună. E un pic, din punctul meu de vedere, cam comic că am ajuns și noi astăzi să apelăm la forță de muncă din Asia. Nu este comic, este realitatea zilelor noastre. Cert este că în continuare sunt foarte mulți plecați în afară și îmi doresc cât mai mulți dintre cei plecați să se întoarcă în localitate”, a adăugat primarul.

Ca să atragă înapoi familiile de români plecați în străinătate, primarul a investit în modernizarea clădirilor școlare.

„E un lucru super important să existe infrastructură școlară bine pusă la punct, ca să oprească un pic din migrația părinților, pentru că am văzut mulți părinți care au migrat. Prin asta fiecare părinte primește liniște sufletească că localitatea lui natală sau de domiciliu îi poate oferi un viitor în privința educației copilului lui. De aici pleacă foarte multe probleme – când vezi că nu ai o școală bine pusă la punct, că rezultatele sunt slăbuțe și simți cum copilul tău nu are niciun viitor, îți cauți o locație în care să găsești o școală bună, cu educație bună, pentru copilul tău. (…) Multe familii din Italia, Norvegia se întorc acasă pentru că au copii mici și au foarte multe posibilități în zona asta. Și cred că asta e un lucru foarte important. Adică părinții simt cum copiii lor au un viitor în ceea ce privește educația în zona natală. Asta e un lucru foarte important pe care l-am sesizat în ultima perioadă”.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, fabricile care s-au dezvoltat în zonă au adus tehnologii și know-how de ultimă generație. Pe de altă parte, sunt din ce în ce mai puține animale în toate comunele din România.

Urmărește și REPORTAJUL VIDEO de mai jos, pe care NewsEnergy l-a realizat la instalația de biogaz din comuna Cordun, județul Neamț.

 

NOTĂ: NewsEnergy.ro a demarat un proiect editorial despre tranziția verde în mediul rural. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei pentru atingerea obiectivului net-zero, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă. Descoperă seria de articole în rubrica: TRANZIȚIA RURALĂ

CITEȘTE ȘI:

Școli la țară ca afară: Investiții fără precedent pentru școli verzi în mediul rural // FOTO

INTERVIU // Andrei Ceclan: Tranziția energetică rurală, de la ambiție la realitate

Comuna Buteni vrea să creeze prima comunitate rurală de energie verde din România