Școli la țară ca afară: Investiții fără precedent pentru școli verzi în mediul rural // FOTO

Pentru cei mai mulți copii din mediul rural, școala e o clădire ponosită, aceeași de pe vremuri. Situația nu e mult mai bună la oraș, însă e mai gravă la sate. „Peste 90% din unitățile din învățământul primar și gimnazial necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural”, arată datele Guvernului. Cu ajutorul fondurilor europene din PNRR, 54 de proiecte de școli verzi, cu o valoare totală de peste 1,2 miliarde lei (circa 225 milioane euro) vor fi finanțate de Ministerul Educației. Cele mai multe vor fi în mediul rural. Un aspect foarte important, în condițiile în care infrastructura precară din prezent conduce la o rată ridicată de abandon școlar și absenteism în rândul elevilor din mediul rural, precum și la scăderea atractivității școlilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite. Aceste lucruri accentuează inegalitatea de șanse între elevi, perpetuând inechitatea socială și decalajul urban-rural.

Cele 54 de proiecte au fost selectate în urma apelului competitiv pentru „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C15: Educație.

„Sistemul de educație din România se confruntă cu numeroase dificultăți legate de calitate, echitate și infrastructură. Acestea limitează capacitatea României de a construi o economie modernă, bazată pe cunoaștere, precum și capacitatea de a facilita mobilitatea socială. Școlile din mediul rural și din regiunile dezavantajate economic suferă de pe urma unei precarități a ofertei educaționale, dar și a infrastructurii. (…) Copiii care provin din mediul rural fac parte din grupurile dezavantajate educațional, în primul rând din punctul de vedere al calității educației oferite”, se arată în descrierea Componentei C15. Educație din PNRR.

Interesul pentru acest apel a fost foarte ridicat: în total, 209 proiecte au fost declarate eligibile, din care doar 54 au fost admise în limita bugetului și vor primi bani europeni pentru a fi puse în aplicare. Din cele admise, 39 sunt în mediul rural, astfel că acolo va merge cea mai mare parte a banilor, respectiv peste 833 milioane lei, potrivit datelor agregate de NewsEnergy.ro, pe baza informațiilor Ministerului Educației.

Cele 39 de proiecte vor fi implementate în următoarele județe și comune: Alba (com. Ciugud), Arad (com. Livada), Bihor (com. DRAGESTI), Brașov (comunele Bod, Harman, Cristian, Bunești, Sânpetru, UNGRA, CAȚA, TARLUNGENI), Călărași (comunele BORCEA, FRUMUSANI), Cluj (com. Florești), Constanța (com. VALU LUI TRAIAN), Dâmbovița (comunele COJASCA, MOROENI, CORBII MARI), Hunedoara (com. PEȘTIȘU MIC), Iași (comunele Valea Lupului, Miroslava – sat Valea Adâncă, HOLBOCA, REDIU), Ilfov (com. Berceni), Suceava (comunele Ipotești, Moara, Voitinel, VOLOVĂŢ, FRĂTĂUŢII VECHI), Timiș (comunele Dumbrăvița, Moșnița Nouă, Sacalaz, Giroc, Ghiroda, Sâncraiu de Mureș, SÂNANDREI, Sag, Becicherecu Mic, SARAVALE).

Granturile sunt disponibile atât pentru reabilitarea unităților de învățământ existente, cât și pentru construirea unor noi unități de învățământ, în vederea dobândirii statutului de „școală verde”. De asemenea, noile școli vor avea un curriculum la decizia școlii adaptat educației pentru protecția mediului înconjurător.

Ministerul Educației va suplimenta fondurile

Dat fiind interesul uriaș și pentru a atinge țintele din PNRR, Ministerul Educației a elaborat un memorandum pentru suplimentarea bugetului în vederea încheierii de alte contracte aferente Investiției 10 din C15, PNRR: Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi. Memorandumul prevede supracontractarea a încă 88 de proiecte.

„Scopul final al acestui demers constă în asigurarea finanțării, prin suplimentarea bugetului cu 201.643.937,47 de euro, pentru a putea demara contractarea proiectelor eligibile necesare pentru îndeplinirea Țintei 487 din C15. PNRR, și anume reabilitarea a 238.905 de metri pătrați în cadrul unităților de învățământ pentru a deveni școli verzi”, ne-a precizat Ministerul Educației.

425 mil. euro pentru școli și microbuze verzi, preponderent în rural

În total, bugetul alocat Investiției 10. „Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi” este de 425 mil. Euro. Potrivit datelor de pe monitorpnrr.eu, cele 3 jaloane / ținte specifice din I10 sunt:

1. Microbuze electrice achiziționate și în folosință (jalon 486) – Termen: 2024 T4 (stadiu implementare: în întârziere)

Descriere: 1.218 de microbuze electrice (număr redus de la varianta inițială de 3.200 – n.r.) vor fi achiziționate și folosite pentru transportul elevilor din localitățile izolate, în special în zonele rurale.

2. Unități de învățământ preuniversitar reabilitate pentru a deveni școli verzi (jalon 487)– Termen: 2025 T4 (în derulare/implementare)

Descriere: 238.905 m2 vor beneficia de lucrări de renovare (izolație termică, panouri solare, laboratoare de științele naturii, spații verzi, facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor).

La selecția școlilor verzi se va urmări asigurarea acoperirii naționale, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.

Pentru renovări, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30% a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării.

3. Noua zonă școlară verde construită și operațională (jalon 488) – Termen: 2025 T4 (în derulare/implementare)

Descriere: 36.951 m2 de școli verzi vor fi construite de către firme de construcții specializate în zonele cu creștere demografică identificate.

Școlile verzi sunt școli cu înaltă performanță energetică, fiind construite pentru a avea mai multă lumină naturală, o mai bună ventilație și cu materiale de construcție verzi, cum ar fi covoarele și vopselele din materiale naturale reciclabile. Costurile de funcționare pentru energie și apă într-o școală verde pot fi reduse cu 20% până la 40%. Prin tipul de construcție și prin instalațiile existente, școlile verzi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon și consumul de apă cu până la 32%.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Lipsa de echitate, o provocare majoră a sistemului de educație

În România, „actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural”, se arată în descrierea Componentei C15. Educație din PNRR. Documentul face un tablou detaliat al stării sistemului de educație din România și asupra inechităților profunde dintre mediul urban și rural.

„Provocarea transversală principală a sistemului de educație din România este lipsa de echitate, argumentată de diferențele mari de calitate și de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii. Lipsa de echitate a contribuit la ratarea obiectivelor Europa 2020, atât pentru părăsirea timpurie a școlii, cât și pentru accesul la învățământul terțiar.

Decalajul rural-urban, desegregarea și incluziunea romilor reprezintă și în prezent provocări-cheie cu impact asupra creșterii incluzive și a inegalităților sociale în general”, se menționează în document.

România este o țară în care numeroși tineri părăsesc timpuriu școala pentru a găsi un loc de muncă, iar calitatea slabă a infrastructurii școlare este unul dintre factorii ce contribuie la acest aspect. În același document, elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, se menționează:

„Studii anterioare au demonstrat deja că există o legătură directă între calitatea scăzută a educaţiei şi abandonul școlar şi absenteism. (…) Starea, locația și tipul infrastructurii educaționale au impact nu numai asupra accesului la educație, ci și asupra calității acesteia, moralului și sănătății mentale a copiilor și cadrelor didactice și a capacității școlii de a utiliza metode pedagogice moderne”.

Totodată, rata abandonului școlar timpuriu la nivel național rămâne foarte ridicată comparativ cu media UE de 9,6%, situația fiind și mai gravă în zonele rurale (24,5%), unde trăiește peste 40% din populația țării, arată Comisia Europeană, în Raportul de țară publicat în septembrie 2023. Educația precară se reflectă în rata ridicată a șomajului din mediul rural: în 2021 a fost de 8,4%, comparativ cu 2,8% în orașe.

• Aceste lucruri nu fac decât să mențină disparitățile economice între mediul urban și rural și să agraveze problemele privind dezvoltarea economică a țării, per ansamblu. De aceea, investițiile în creșterea calității învățământului din mediul rural sunt esențiale pentru reducerea decalajelor economice și sociale mari față de mediul urban.

Prin Recomandările Specifice de Țară 2020, Consiliul Uniunii Europene a atras atenția asupra faptului că nu sunt abordate în mod eficace provocările legate de echitate. De pildă, distanțele lungi de mers pe jos între școli și grădinițe din mediul rural.

Diminuarea disparităților economice și sociale este crucială pentru o creștere economică sustenabilă și echitabilă a țării, mai ales în contextul tranziției verzi.

„Tranziția verde prezintă riscuri care pot adânci inegalitățile regionale și ale veniturilor, fiind necesare măsuri de politică pentru a-i proteja pe cei afectați și pentru a se asigura că schimbările sunt gestionate într-un mod just și echitabil”, semnalează Banca Mondială, în „Diagnostic sistematic de țară actualizat” (2023).

Școli rurale la standarde europene de top

Pentru adresarea acestor inechități profunde, e nevoie de investiții masive în infrastructura școlară din mediul rural. Prin cele 39 de proiecte câștigătoare, cu ajutorul fondurilor europene vor fi construite școli verzi rurale la standarde europene de top, dacă se va reuși implementarea lor la timp. Sunt doar un prim pas care ar trebui să mobilizeze multe alte investiții similare.

De pildă, primăria comunei Rediu (jud. Iași) a câștigat o finanțare în valoare de 17,3 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Educației. Cu ajutorul acestor bani, va fi construită o școală nouă în satul Breazu – lângă pădurea Mârzești, a anunțat primăria, care a publicat câteva imagini ale proiectului.

De asemenea, Comuna Ghiroda (jud. Timiș) a primit o finanțare de 39,76 milioane lei pentru proiectul său de școală verde. „Viitoarea școală va fi construită conform standardelor ridicate de eficiență energetică, beneficiind de lumină naturală și ventilație optimă. Astfel, costurile de funcționare pentru energie și apă pot fi reduse cu până la 40%.

Această investiție reprezintă un efort ambițios, dar esențial, care vizează obiective importante, printre care asigurarea accesului la educație pentru toți copiii, reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea calității sistemului de învățământ. Acest proiect își propune să adreseze aceste probleme direct și să producă schimbări reale în educație”, se arată pe site-ul primăriei Comunei Ghiroda.

În comuna Moșnița Nouă din județul Timiș va fi construit un liceu de tip școală verde, cu ajutorul unei finanțări de 20,9 milioane lei prin PNRR, C15 Educație.

„Va fi o clădire verde care va respecta 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐙𝐄𝐁+, regim înălțime 𝐏+2 𝐄, cu o suprafață desfășurată de 𝟐𝟔𝟑𝟎,𝟐𝟐 𝐦𝐩, 𝟏𝟑 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐞, spații administrative, vestiare, cabinet stomatologic, grupuri sanitare, laboratoare, ateliere, bibliotecă. Amenajările exterioare 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐝𝐞 𝟑𝟗𝟎,𝟏𝟗 𝐦𝐩”, a transmis primăria, care a publicat și câteva poze ale proiectului.

Pe lista celor 39 de proiecte câștigătoare se află și comuna Ciugud (jud. Alba), devenită celebră în țară după ce a inaugurat prima școală smart din mediul rural din România. La 5 ani de la inagurarea acesteia, primăria va construi acum o şcoală „verde”. Finanţarea obținută prin programul PNRR este de 37,85 milioane lei.

„Școala va presupune concepte moderne de predare, care vor îmbina atât tehnologia, cât și deschiderea spre natură, astfel că unele dintre sălile de clasă vor avea pereți cortină care se pot deschide pentru ca, în timpul verii, orele să se mute în natură. În tot procesul educațional îmbinăm respectarea identității rurale cu folosirea tehnologiei și inovației”, arată instituția, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

• Despre acest proiect, am scris pe larg AICI: Comuna Ciugud va construi o școală „verde” cu bani din PNRR

Expert: Beneficiile extinse ale școlilor verzi 

Investițiile în școli verzi și în mediul rural, într-o abordare fără precedent, dincolo de fondurile PNRR alocate, atrag o serie de beneficii care merită promovate și chiar cuantificate, ne-a explicat Dr. Andrei Ceclan (foto), manager energetic pentru localități.

„În aceste școli noi sau renovate care vor funcționa în mediul rural, premisele pentru creșterea calității actului educațional vor fi mult îmbunătățite, atât în sensul atragerii de profesori care să-și desfășoare activitatea în aceste instituții, cât și în primul rând pentru tinerele generații de copii care vor avea un cu totul alt mediu interior, foarte posibil cu mult peste standardele de confort chiar de acasă, iar asta va conduce și la scăderea ratei de abandon școlar.

De asemenea, aceste investiții efectuate în mediul rural vor da posibilitatea ca rezidenții din satele beneficiare să fie implicați temporar pe durata construcțiilor în lucrările aferente, firmele locale să devină furnizori pentru antreprenorii care vor gestiona aceste lucrări. De aici, bugetele publice locale ale primăriilor vor crește direct proporțional cu toate colectările de taxe aferente, ceea ce va fi un boost semnificativ în dezvoltarea locală pe toate planurile. Avem așadar un veritabil efect de levier al acestor investiții în școli verzi, în ceea ce privește mediul economic local”, a explicat Dr. Andrei Ceclan.

Un alt beneficiu este că aceste școli verzi cu performanță energetică ridicată vor reduce presiunea pe bugetul public local. De asemenea, construcția de clădiri verzi va impune standarde ridicate ca model de referință pentru toate celelalte construcții din mediul local, pentru modul în care inclusiv sătenii vor construi și ei.

Andrei Ceclan mai atrage atenția că, odată construite aceste școli verzi în mediul rural vor trebui și întreținute.

„Mentenanța va trebui asigurată periodic din bugetul local al primăriilor, care după acest val investițional totuși va rămâne limitat în resurse. Altfel, riscul ca aceste clădiri verzi să se ofilească în decurs de câțiva ani este chiar ridicat și avem precedente nenumărate în chiar mediul educațional românesc”.

Astfel, există oportunitatea ca pe plan local să fie instruiți tehnicieni care să asigure întreținerea și funcționarea corespunzătoare a sistemelor tehnice din clădirile verzi, oameni din comunitatea locală, în coordonare cu companii de mentenanță, așa numitele facility management.

• LISTA COMPLETĂ cu toate cele 54 de proiecte și valoarea finanțării aferentă fiecăruia poate fi consultată în documentul următor:

Scoli verzi_situatie indicatori proiecte admise 2024

***

NOTĂ: Acest articol face parte din proiectul editorial derulat de NewsEnergy.ro dedicat tranziției verzi în mediul rural. Prin acest proiect, aruncăm o privire detaliată peste provocările și oportunitățile tranziției pentru satele din România. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei pentru atingerea obiectivului net-zero, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă. 

PE ACEEAȘI TEMĂ:

Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea I

Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea a II-a