Skip to main content

NewsEnergy.ro demarează astăzi un proiect editorial dedicat tranziției verzi în mediul rural. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei pentru atingerea obiectivului net-zero, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă.

Unul dintre principiile cheie ale Pactului Verde european este „Nimeni să nu fie lăsat în urmă”. Însă astăzi avem o Românie împărțită în două jumătăți, care se dezvoltă cu două viteze mult prea diferite. Pe de o parte se află România urbană, europeană, tot mai dinamică în procesul de trecere la orașe verzi și inteligente și conectată la fluxurile de bani destinați modernizării economiei. De cealaltă parte, priviți cealaltă jumătate: România rurală, săracă și complet deconectată de schimbările alerte aduse de tranziția verde și digitală. Dacă investițiile și reformele nu vor viza și mediul rural, falia între cele două Românii va deveni probabil irecuperabilă. Un scenariu din care pierdem cu toții.

Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România publicat de Banca Mondială în luna octombrie 2023 subliniază decalajele mari de dezvoltare între mediul urban și cel rural:

„România a făcut progrese remarcabile în ceea ce privește performanța economică în ultimii 20 de ani, dar se confruntă în continuare cu provocări semnificative de natură economică și în materie de incluziune și sustenabilitate. Între 2000 și 2022, standardul de trai (PIB real pe cap de locuitor în PPP) a crescut de peste două ori (de la 12.177 USD la 32.738 USD). Din 2015 până în 2020, procentul românilor care trăiau sub pragul sărăciei (mai exact cu mai puțin de 6,85 USD pe zi în PPP în 2017) a scăzut rapid de la 27,8% la 10,7%. Însă, prosperitatea economică fiind distribuită inegal, disparitățile regionale în ceea ce privește veniturile și furnizarea de servicii sunt mari, rata sărăciei și rata inegalității fiind printre cele mai mari din UE. Sărăcia este în continuare foarte concentrată în zonele rurale, care găzduiesc aproximativ 70% din persoanele sărace din România. Diagnosticul Sistematic de Țară (DST) din 2018 a rezumat descrierea generală a dezvoltării socioeconomice a țării sub sintagma „Povestea celor două Românii”. Acest lucru continuă și astăzi: o Românie urbană, dinamică și integrată cu UE, iar cealaltă – rurală, săracă și izolată. O serie de provocări structurale afectează perspectivele României de creștere economică sustenabilă și incluziune, în același timp împiedicând tranziția la un model economic mai verde, cu o nevoie clară de continuare a reformelor structurale în viitor”.

  • Raportul poate fi accesat AICI.

Prin acest proiect, vom arunca o privire detaliată peste provocările și oportunitățile tranziției pentru satele din România, printr-o serie de interviuri, analize și reportaje. 

Vom arăta câteva din problemele majore, structurale, ale mediului rural, în tabloul socio-economic național. Vom sta de vorbă cu specialiști în domeniu și reprezentanți ai autorităților, pentru a analiza ce soluții avem pentru a reduce decalajul de dezvoltare între mediile urban-rural.

Vom documenta câteva exemple de succes realizate în comunități din mediul rural cu ajutorul fondurilor europene, modele ce ar putea fi replicate cu succes la nivel național. De asemenea, ne vom uita și la modele europene.

Nu în ultimul rând, vom analiza cum putem pregăti nu doar orașele, ci și satele din România pentru efectele schimbărilor climatice, astfel încât gradul de adaptare și reziliență climatică al țării să crească.

Seria de articole se va regăsi într-o secțiune dedicată: Tranziția Rurală.

CITEȘTE ȘI:

INTERVIU EXCLUSIV // Elina Bardram, DG CLIMA: Obiectivul climatic pentru 2040 va fi prezentat în primul trimestru din 2024