Guvernul a avut câteva încercări de a rezolva problema locuințelor neelectrificate, o problemă socială uriașă, în contextul în care sute de mii de români din toată țara încă nu au acces la electricitate. Din cauza costurilor ridicate, a unei scene politice mereu în mișcare, dar și a lipsei de asumare, toate programele statului au eșuat pe hârtie. Statul nu și-a îndeplinit până acum obligația morală de a face lumină, în ciuda efectelor negative numeroase pe care lipsa electricității le ridică asupra sănătății, educației, securității, dar și situației economice a acestor oameni.

După ce în partea I a materialului, pe care o puteți citi AICI, v-am redat poveștile unor oameni care trăiesc sau au trăit în întuneric, mai jos vă prezentăm programele guvernamentale eșuate, dar și exemplul de succes al unei țări care a reușit în câțiva ani să rezolve problema lipsei accesului la electricitate pentru sute de milioane de cetățeni ai săi. Prin leadership politic și determinare, acest stat a obținut astfel una dintre cele mai mari realizări din istoria energiei. 

Cifre contradictorii de la un program național la altul

Sursa foto: Free Miorita

Sursa foto: Free Miorița

Primul Program Național de electrificare a fost aprobat în 2007 prin hotărâre de guvern (HG 328/2007), iar actul normativ preciza că existau 67.738 de gospodării neelectrificate la nivelul întregii țări. Larga majoritate a acestora se găseau în localități rurale parțial electrificate, iar restul în localități rurale complet neelectrificate sau în localități urbane care necesită extinderi. Soluția identificată era conectarea acestora la rețeaua de distribuție de electricitate, mai puțin în cazul localităților rurale izolate, unde hotărârea menționează ca soluție folosirea de grupuri de generare independente. Costul unitar al conectării la rețea pentru o locuință era, conform actului normativ, între 10.000 și 240.000 lei, în funcție de amplasament.

Hotărârea conține și un plan de acțiuni, lună de lună, în vederea calculului necesarului de finanțare a lucrărilor. Consiliile locale erau cele responsabile de coordonarea realizării investițiilor, prin consultarea operatorilor de distribuție din zonă. Aceștia din urmă erau responsabili de elaborarea anuală a unui studiu privind stadiul electrificării zonei rurale, inclusiv necesarul de lucrări și investiții, identificând și soluții off-grid, prin surse regenerabile, acolo unde soluția clasică de alimentare cu energie nu era economică. 

  • Planul din 2007 a fost abandonat, iar în 2012, guvernul a pus în dezbatere publică o altă hotărâre privind Programul Național de Electrificare, în care se menționează că în România există 98.871 de gospodării neelectrificate, deci cu aproximativ 30.000 mai mult decât în urmă cu cinci ani.

„Nu este explicat de unde provine diferența față de hotărârea de guvern precedentă. Circa două treimi din acestea sunt plasate în localități rurale parțial neelectrificate”, arată Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), în cel mai amplu studiu local pe tema sărăciei energetice și a consumatorului vulnerabil, realizat în 2017 cu sprijinul Enel România.

Sursa foto: Free Miorita

Sursa foto: Free Miorița

În plus, de data aceasta, costul unitar calculat ca necesar pentru racordarea este de 11.000 lei/locuință, spre deosebire de costurile estimate în hotărârea de guvern precedentă, mult superioare, nefiind clară originea diferenței. Astfel, pe baza acestor cifre, la nivelul întregii țări se estimează un cost cu electrificarea de 1,03 miliarde lei.

  • Hotărârea de Guvern a fost promovată în dezbatere publică în august 2012, nu a fost niciodată adoptată, iar agenția responsabilă cu implementarea a fost desființată prin Ordonanță de Urgență la finalul aceluiași an, atribuțiile ei fiind preluate de Ministerul Economiei. Teoretic, fiindcă practic nu s-a mai întâmplat nimic.

În 2016, Guvernul Cioloș a făcut la rândul său o încercare, prin programul guvernamental „Prima lumină”. Cabinetul Cioloș a picat rapid, după un an de mandat, iar din program nu a rămas decât un memorandum semnat cu Guvernul Norvegiei pentru iluminarea unui număr de 10.000 de case. Nici acesta nu a fost finalizat încă. 

Programul AFM de subvenții pentru case izolate, un nou eșec  

Sursa foto: Free Miorita

Sistem de panouri fotovoltaice la o gospodărie izolată. (Sursa foto: Free Miorița)

În România lui 2019, Guvernul are o nouă încercare de electrificare, însă doar a celor 7.136 de locuințe izolate centralizate de Ministerul Energiei ca fiind aflate la peste 2 km de rețea.

  • Printr-un program pentru instalarea de panouri fotovoltaice la gospodăriile izolate, statul vrea să acorde o finanțare nerambursabilă de 25.000 lei pentru fiecare gospodărie, acoperind 100% din cheltuielile eligibile, ceea ce ar însemna montajul și costurile pentru un sistem fotovoltaic complet ce include 4 panouri de câte 250 W. Suficient cât să asigure unei familii nu doar iluminatul, ci și consumul de energie pentru electrocasnice mari, gen frigider sau mașină de spălat.

De implementarea lui este responsabilă Administrația Fondului de Mediu (AFM), dar aplicanții direcți sunt primăriile, care cer fonduri pentru gospodăriile din administrare. Bugetul aprobat pe hârtie ar fi de 230 milioane lei, însă are toate șansele să rămână necheltuit. Primarii nu s-au înghesuit să ceară bani, în principal din cauza modului în care a fost conceput ghidul de finanțare. 

Sursa foto: Free Miorița

O bătrână obișnuită doar cu lumina lămpii pe gaz își acoperă ochii când se aprind ledurile instalate în casa ei de voluntarii Free Miorița. (Sursa foto: Free Miorița)

  • O problemă majoră este că autoritatea locală trebuie să depună o singură cerere de finanţare pentru o parte sau pentru toate gospodăriile cuprinse în lista aprobată. Mai departe, primăriile duc aceste dosare la consiliile județene, acestea fiind instituțiile desemnate să ducă dosarele de finanțare la AFM. „Sunt câteva consilii județene care au pregătit dosarele, pentru că unele primării au venit cu dosarele, dar nu toate, așa cum prevede în ghid. Ca să nu stea după cei întârziați, vom modifica această prevedere, să poată depune de mai multe ori, în funcție de cum primesc dosarele” , a spus Cornel Brezuică, președintele AFM, pentru NewsEnergy.
Cornel Brezuica, AFM - foto: NewsEnergy

Cornel Brezuică, președintele AFM – foto: NewsEnergy

El  a declarat că până la 1 iulie instituția nu primise niciun dosar de cerere de finanțare, deși sesiunea fusese deschisă pe 10 aprilie, iar termenul expira pe 10 iulie. Astfel, a devenit necesară prelungirea termenului, dar și modificarea unor condiții din Ghidul de finanțare, astfel încât să permită o participare mai mare la acest program. Până astăzi, termenul a fost prelungit până la 11 octombrie, însă prevederile problematice din ghidul de finanțare nu fuseseră modificate.

  • Potrivit listei de potențiali beneficiari publicate de către AFM, cele mai multe gospodării izolate fără electricitate se află în județele Satu Mare (754 gospodării), Bistrița-Năsăud (471), Iași (447), Maramureș (417), Harghita (398), Caraș-Severin (329), Neamț (321), Bihor (301), Brașov (295) și Suceava (281). În Satu Mare, de pildă, cele 754 de gospodării se află în 11 localități. Aceasta nu este însă singura problemă.

Unul dintre criteriile de eligibilitate pentru solicitanți (UAT-uri) este să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la Fondul de Mediu, ceea ce iarăși este o condiție restrictivă pentru majoritatea primăriilor, care de regulă au dificultăți financiare.

  • Iulian Angheluță, fondator al ONG-ului Free Miorița, spune că a sesizat de la început probleme legate de modul cum a fost gândit acest program. De aceea a trimis către AFM o listă de întrebări și recomandări, când proiectul se afla în dezbatere publică. De pildă, a întrebat care au fost criteriile de alegere a distanței minime de 2 km față de rețeaua de distribuție pentru ca o locuință să fie eligibilă în program. Totodată, a recomandat AFM să ia în considerare o distanță minimă de 0,5 km, pentru a fi eligibili astfel mult mai mulți beneficiari.
Sursa foto: Free Miorita

Iulian Angheluță (în spate) cară echipamentele pentru sistemul fotovoltaic, în Moldovița, Suceava (Sursa foto: Free Miorița)

În plus, reprezentantul Free Miorița a întrebat care sunt actele pe care proprietarul unei gospodării trebuie să le depună pentru finanțare, fiindcă acest aspect important nu este menționat în Ghid. Propunerea lui, bazată pe realitatea din teren, a fost ca admiterea în Program să se facă doar pe baza unei adeverințe eliberate de Registrul Agricol al primăriei în raza căreia se află respectiva gospodărie și de o copie a Cărții de Identitate a proprietarului, care să ateste că are domiciliul la respectiva gospodărie. Nu a primit niciun răspuns de la AFM. 

Iulian și Traian instalează un panou fotovoltaic la casa unei familii din comuna Drăgușeni, Iași (foto: NewsEnergy)

L-am sunat pe primarul comunei Drăgușeni (Iași), Ciobotaru Viorel, să îl întrebăm de ce casa Georgianei din Frenciugi nu e trecută pe lista AFM, astfel încât să devină eligibilă pentru finanțarea de 25.000 lei pentru locuințe izolate. Acesta spune că locuința e în limita de 2 km față de rețea, deci nu ar fi fost eligibilă pentru programul de subvenții de la stat.

Nu are intabulare, documente și fără ele nu poate intra în program. Casa e construită în extravilan, de vreo 40 și ceva de ani, de părinții care au stat fără lumină, fără nimic. Legal, ei nu au niciun act. Au vreo 3 ha de teren și nici subvenție de la APIA nu pot să le dau, că nu au succesiune”, explică primarul.

Ne spune că în Drăgușeni încă mai sunt 3-4 case fără electricitate.

„Au tot fost programe, dar dacă ei nu au acte, au case fără autorizație, fără nimic, sunt ilegal făcute, cu ce pot să îi ajut?”

Subvenții rămase promisiuni

Un al doilea program major al AFM, prin care statul subvenționează cu până la 90% costul panourilor fotovoltaice și prin care orice persoană fizică poate solicita cel mult 20.000 lei, nu demarase încă la finele lunii iulie. Situația trenează de la începutul anului, deși programul a trezit un interes uriaș în rândul românilor din toată țara.

Președintele AFM ne-a declarat că așteaptă aprobarea finanțării de 120 milioane euro de către Ministerul Dezvoltării. Între specialiștii din sectorul energetic explicația care circulă pentru întârzierea programului este că de fapt nu sunt bani la buget. Oamenii sunt revoltați. Mai mult, Ministerul Mediului a propus modificarea programului, astfel încât oamenii care au locuințe luate prin credit, ipotecate, să fie excluse, făcând astfel neeligibili o mare parte dintre doritori. 

Sistemul de vouchere pentru racordare, blocat în Parlament

Sursa foto: Camera Deputatilor

Sursa foto: Camera Deputaților

Un alt program de subvenții a fost demarat în Parlament, printr-o inițiativă legislativă a unor parlamentari USR – „Programul Național Prima Lumină”. Sistemul propus de ei este de a se acorda vouchere în valoare de 7.000 lei fiecare, pentru 15.000 de locuințe în faza pilot. Costul total pentru această fază a fost estimat la 21.000.000 euro, iar sursa de finanțare a Programului Național „Prima lumină” o poate constitui Programul Național de Dezvoltare Locală.

Voucherele de lumină urmau să se acorde fie pentru a acoperi costurile de racordare, fie pentru instalarea de sisteme care utilizează surse regenerabile de energie (soare, vânt etc.).

Free Miorița, copyright: Bogdan Dincă

Iulian Angheluță instalează un sistem fotovoltaic la o casă fără curent electric. © Bogdan Dincă / Documentaria

  • Proiectul legislativ a trecut tacit de Senat pe 25 martie 2019, dar a rămas împotmolit în Camera Deputaților. Anterior primise aviz negativ de la Guvern și de la Comisia de Industrii, cu propunere de respingere către plen. Motivele invocate sunt că nu există temei legal de finanțare a voucherelor, iar în prezent există programe care finanțează astfel de investiții care se desfășoară prin intermediul AFM, adică cele două programe menționate anterior, neoperaționale la data scrierii articolului.  

„Ideea proiectului de lege <<Prima lumină>> tot de la mine e pornită, deși eu nu apar nicăieri menționat. Ce aduce diferit față de programul AFM: foarte mulți oameni sunt foarte aproape de fir, dar nu au bani de acte sau de racordare. Acolo unde se poate face branșarea, omul primește un voucher, iar primăria trebuie să îl ajute cu actele, să îl îndrume”, ne spune Iulian Angheluță.

Cum a electrificat India jumătate de miliard de consumatori, în câțiva ani

Și totuși, cu implicare și voință politică, se poate rezolva problema celor fără acces la electricitate.

Guvernul din India și-a făcut din electrificarea zonelor și locuințelor fără acces la electricitate o prioritate națională. Din 2000 și până anul trecut, aproape o jumătate de miliard de oameni au căpătat acces la energie în India, adică peste o treime din populația acestei țări întinse și cu geografie diversă. 

Peste 99% dintre oameni au acum acces la curent, în principal prin extinderile de rețea, fiindcă aici s-a concentrat strategia guvernului. Mai apoi, guvernul indian a folosit soluția microrețelelor și a sistemelor fotovoltaice pentru zonele și locuințele greu accesibile.

În al doilea rând, a reieșit importanța unei monitorizări și raportări transparente a realizărilor față de ținte – pe ideea: nu poți gestiona ce nu poți măsura. India a pus un accent puternic pe acest principiu, inclusiv prin crearea unei platforme online în care sunt publicate informații în timp real despre progresul procesului de electrificare din fiecare sat și locuință. Datele au fost separate pe regiuni, pentru a încuraja competiția între jurisdicții.

„Aceasta este una dintre cele mai mari realizări din istoria energiei”, se menționează într-un articol al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Pe 28 aprilie 2018, premierul indian Narendra Modi a anunțat că țara sa și-a atins scopul de a asigura energie în fiecare sat din India înainte de termenul asumat, respectiv începutul anilor 2020.

Efectele sociale și economice pozitive sunt numeroase. Printre ele, renunțarea la lumânări, kerosen și alți combustibili poluanți, care afectau sănătatea utilizatorilor. Apoi, creșterea orelor de muncă productivă în locuințe, conducând la rezultate pozitive în educație și în situația financiară a familiei.

 FOTO: Copil din India (sursa: Pixabay)

Două lecții sunt de subliniat: 

„În primul rând, a fost nevoie de leadership politic angajat, întărit de instituții cu capacitatea și mandatul de implementare a programului de electrificare. Accesul universal la electricitate al locuințelor a fost angajamentul politic central la alegerile din 2014 din India, iar guvernul a făcut din îndeplinirea acestuia o prioritate”, se arată în articolul AIE

Studiul World Energy Outlook 2018 realizat de AIE arată că peste tot la nivel global s-au făcut progrese în privința electrificării. Astfel, în 2017, numărul oamenilor fără acces la energie a scăzut pentru prima dată sub un miliard de persoane. Pentru asigurarea energiei electrice, sistemele descentralizate, însemnând în primul rând panouri fotovoltaice cu injecția producției în rețele descentralizate și minirețele (engl: off-grid and mini-grid systems), vor fi soluția cea mai ieftină pentru trei sferturi dintre conectările care mai sunt necesare. Extinderea rețelelor va avea însă în continuare un rol important, în special în zonele urbane.

„Până în 2030 este posibil ca toți să obțină energie modernă, cu beneficii mari la cheltuieli mici”, mai notează AIE.

Corina Murafa, Ashoka: E salutar ce face Free Miorița, dar pentru rezolvarea problemei la nivel național, e nevoie de un model mai sofisticat 

Corina Murafa

Foto: Corina Murafa

Corina Murafa, Country Director la organizația Ashoka România, organizație care sprijină activ proiectele de reducere a sărăciei energetice, consideră că, în momentul de față, singurul care face ceva concret pentru familiile fără acces la electricitate din România este Iulian Angheluță, de la Free Miorița, modelul lui fiind conectarea gospodăriilor izolate cu panouri fotovoltaice cumpărate din donații și oferite cu titlu gratuit. Cele mai multe locuințe neelectrificate sunt aproape de rețea, iar soluția în cazul acestora este racordarea la rețea, cu implicarea companiilor și a primăriilor. 

Pentru locuințele izolate, soluția ar fi ca programe de genul celui derulat de către AFM să fie direcționat către micii antreprenori privați și ONG-uri, fiindcă primăriile din aceste comune nu au de regulă capacitatea logistică pentru implementare.

„Trebuia un sistem de concesionare a acestui proces către operatorii privați, care au tot interesul de business să implementeze programul, pentru cotă de piață. Sunt convinsă că s-ar fi găsit firme care să zică: Ce idee bună! Hai să vedem unde sunt cei izolați, hai să îi găsim!”

Corina Murafa mai crede că modelul aplicat de Free Miorița este nesustenabil din mai multe motive. În primul rând, fiind oferit cu titlu gratuit, beneficiarii nu sunt atenți la modul cum utilizează echipamentele și le strică mai ușor.

Modelul de electrificare cu panouri fotovoltaice în comunitățile sociale ar trebui să fie mai complex: parte cu granturi de la autoritatea locală, de la companii, parte finanțat cu banii gospodăriilor în rate sau cu discount”, a explicat Corina Murafa. 

Sursa foto: Free Miorița

Sursa foto: Free Miorița

Ea a dat ca exemplu modelul folosit în Mexic, unde ONG-urile au devenit microinstituții financiare și vând echipamentele, pe modelul de plată în rate de tipul „pay as you go”. Adică omul cumpără nu echipamentul, ci o anumită cantitate de energie, pe modelul cartelelor de telefon.

„Free Miorița, și fac referire la ei fiindcă sunt absolut singurii care fac ceva referitor la această problemă socială enormă, dacă vrea să dezvolte ce face la scală, către sistemul acesta trebuie să meargă. Din păcate, ce face Iulian este singura acțiune care se întâmplă la noi în momentul de față și nu are resursele necesare să își facă modelul mai sofisticat, să avanseze”, a mai spus reprezentanta Ashoka. 

# Atât am putut

Sursa foto: Free Miorita

Iulian Angheluță, fondator Free Miorița © Bogdan Dincă / Documentaria

Iulian Angheluță (foto) susține că a tatonat posibilitatea de a încheia un parteneriat cu o instituție financiară nebancară (IFN) – adică o entitate care acordă credite, fără a fi bancă – sau cu o bancă pentru a finanța achiziția și montarea echipamentelor fotovoltaice cu plata în rate, la dobânzi modice. În cele trei locuri în care a încercat nu a găsit însă interes. 

El a adăugat că este deschis la o formulă de business, însă e nevoie de implicarea mai multor actori, în primul rând a cuiva dispus să investească fără profit sau cu câștig minim.

„Mi-ar plăcea ca provocare, însă trebuie competențe mai ample decât experiența mea și entuziasmul. Dacă ne aliniem mai mulți și concepem un sistem de business mulat pe realitățile din zona aceasta, în primul rând trebuie un parteneriat cu o bancă / IFN care să își asume acest rol social”, a completat Iulian. 

În primul rând, ar fi nevoie de organizare teritorială, de birouri în țară.

Ne lipsește infrastructura la nivel de țară. Oamenii nu au cont bancar, cum să-și plătească rata și unde? Nu e ca la noi în oraș, cobori din bloc și găsești imediat o sucursală bancară. Ei au dificultăți în a se aproviziona cu mâncare și medicamente”, explică Iulian. Apoi, sistemul ar trebui să fie unul foarte simplu de implementat, nu pe modelul: „Declarația online se depune la Ghișeul 2”.

Sursa foto: Free Miorița

Drumul județean DJ 246, care leagă comune din Vaslui și Iași. (Sursa foto: Free Miorița)

El a adăugat că, în timp ce la oraș se lansează tot mai multe aplicații de mobilitate, se circulă tot mai mult cu trotinete electrice, oamenii din zonele în care el instalează panourile fotovoltaice încă merg pe jos sau cu căruța. În plus, cu mulți beneficiari nu mai poate lua legătura fiindcă își schimbă cartelele mereu, neavând cultura sau capacitatea de a plăti nici măcar un abonament lunar la telefonie.

„E o problemă atât de mare, încât e clar că nu o pot rezolva doar eu. Îmi place să ajut oamenii și fac ce pot, pentru că nu putem să îi lăsăm pe acești oameni în întuneric, dar ce fac eu acum e ca o loterie – Loteria luminii. Hashtag atât am putut”, conchide Iulian. 

EPILOG. Recomandările CSD pentru finalizarea electrificării

Electricitate - Sursa: Pixabay

Electricitate – Sursa: Pixabay

Centrul pentru Studiul Democrației a recomandat, în raportul din 2017 – prin care estimează că aproximativ 460.000 de locuințe din România (7% din totalul gospodăriilor) nu au acces sau au acces informal la electricitate – o serie de măsuri care ar trebui luate la nivelul Guvernului pentru ca problema lipsei accesului la electricitate să fie rezolvată: 

  1. Elaborarea unui plan de acțiune pentru rezolvarea problemelor de acces la electricitate, prin colaborare cu autoritățile locale (prefecturi, consilii județene, primării).

În prezent, nu există o situație clară cu privire la numărul de locuințe neelectrificate, neracordate la electricitate sau care nu au instalație electrică în locuință, această problemă fiind derivată atât din slaba colaborare dintre autorități, cât și din absența unor criterii clare pentru colectarea datelor”, explică CSD.

2. Continuarea demersului Ministerului Energiei pentru realizarea unei baze de date deschise care să cuprindă situația localităților cu locuințe neelectrificate (demers început de Ministerul Energiei, prin colectarea unor date de la consiliile județene, însă rămas nefinalizat și netranspus în vreun document oficial).

3. Stabilirea unei distincții clare între cauzele lipsei de acces la electricitate și organizarea bazei de date în funcție de aceste criterii: a) lipsa accesului fizic la rețea, b) incapacitatea gospodăriei de a-și permite costurile cu electrificarea în pofida apropierii de rețea din motive de venit, c) imposibilitatea gospodăriei de a se racorda din cauza lipsei unor acte, d) absența instalației electrice în locuință.

4. Simplificarea procedurilor birocratice pentru încheierea contractelor de furnizare de energie electrică, în sensul digitalizării contractării, eliminării actelor doveditoare privind proprietatea locuinței, precum și a Avizului Tehnic de Racordare, conform celor mai bune practici europene.

5. Stabilirea unor mecanisme de colaborare între autoritățile locale și furnizori în vederea identificării de soluții pentru comunitățile aflate în situație de precaritate sau izolate, astfel încât autoritățile locale să poată beneficia de expertiza furnizorilor în identificarea de soluții flexibile și accesibile și tehnologii noi. Puteți citi studiul complet AICI.

NOTĂ SPECIALĂ: Documentarea materialului a fost posibilă datorită unei finanțări în cadrul proiectului JURNALISM DESPRE SOLUȚII, susținut de UniCredit Bank și Lidl România și organizat de DoR și Ashoka România. 

ARTICOLE SIMILARE:

Loteria luminii. Oamenii pe care statul i-a uitat în întuneric – Partea I

Prima cooperativă de energie verde din România își va „deschide porțile” în curând, inclusiv pentru prosumatori

energiaTa a lansat Ghidul Prosumatorului, cu informații despre avize, costuri, pași legali pentru producătorii casnici de energie verde

Când demarează programul de subvenții pentru fotovoltaice? Președintele AFM: „Nu pot da termene exacte.”

Consumatorii, supărați că AFM întârzie aplicarea programului de subvenții pentru fotovoltaice: „De ce tot o bâjbâie atât?”