Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2024 – 2033, actualizat 2025, a informat ieri Transgaz. Planul Transgaz de investiții pentru dezvoltarea rețelelor prezintă proiectele majore de dezvoltare ale sistemului de transport gaze naturale, în funcție de situația existentă precum și viitorul previzionat pentru cererea și producția de gaze naturale.
S-a analizat evoluția producției, furnizării, importului și exportului de gaze naturale, ținând seama de dezvoltarea sistemelor de transport și distribuție, de dezvoltarea planificată a instalațiilor de stocare a gazelor și de previziunile privind utilizarea hidrogenului în industrie și transport, se menționează în documentul publicat pe site-ul Transgaz.
Pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale până în 2033, Transgaz propune un program investițional amplu, care să permită alinierea SNT la cerințele de transport și operare europene, urmărind totodată și conformitatea cu cerințele reglementărilor europene în domeniul protecției mediului și al reducerii amprentei de carbon, arată compania. Printre proiectel de investiții necesare sunt și cele pentru conectarea și adaptarea sistemului național de transport gaze naturale la rețeaua europeană Hydrogen Backbone.
Astfel, printre proiectele majore avute în vedere se numără:
- amplificarea Stațiilor de Comprimare Podișor și Bibești în vederea creșterii capacității de transport în SNT pentru alimentarea cu gaze naturale a centralelor de producere energie electrică în ciclu combinat de la Mintia, Ișalnița și Turceni, inclusiv a unităților administrativ teritoriale și a altor consumatori industriali din zonă;
- amplificarea Stației de Comprimare Jupa și construcția conductei de transport gaze naturale pe direcția NT Recaș – NT Horia în vederea creșterii capacităților de transport și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale în zona de Vest a României;
- dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre;
- dezvoltare-modernizare infrastructura de transport gaze naturale în zona de Nord Vest a României; creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse;
- Eastring-România;
- sistem de monitorizare, control și achiziție de date pentru stațiile de protecție catodică aferente Sistemului Național de Transport Gaze Naturale;
- dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale; modernizare SMG Isaccea 2 și SMG Negru Vodă 2 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conductele T2 și T3;
- interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre; terminal GNL amplasat la malul Mării Negre.
De asemenea, mai sunt proiecte care vizează modernizarea conductelor Isaccea – Jupa, Giurgiu – Nădlac, Marea Neagră – Podișor, Onești – Ungheni, Coroi – Medieșu Aurit, Negru Vodă – Isaccea, Vadu – T1 și a interconectării România – Serbia pentru transportul hidrogenului, culoar pentru transport hidrogen pe direcția Giurgiu-Podișor-Bibești-Jupa-Horia-Nădlac și culoar pentru transport hidrogen pe direcția Marea Neagră – Podișor.
Prognoze privind consumul de gaze naturale
„Consumul de gaze naturale al României a fost în scădere în ultimii ani în principal pentru că industria petrochimică, o mare consumatoare de gaze naturale, a închis capacități de producție. Odată cu redeschiderea acestor unități și cu înlocuirea unor capacități de generare energie electrică pe cărbune cu cele pe bază de gaze naturale, extinderea rețelelor de transport și distribuție gaze naturale și creșterea producției interne ca urmare a demarării exploatărilor de gaze din Marea Neagră, este de așteptat o creștere a consumului de gaze naturale”, se arată în planul consultat de NewsEnergy.
În următorii 3-4 ani, în România, se estimează o creștere a consumului de gaze naturale cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale, se arată în Planul Transgaz de investiții pentru dezvoltarea rețelelor până în 2033.
Creșterea consumului ar rezulta din:
- construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWh și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an;
- construcția celor două centrale pe cogenerare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWh și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale;
- finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWh și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale;
- repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale;
- repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an.
În plus, un consum adițional estimat de 3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde autoritățile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RePowerEU sau programe guvernamentale precum Anghel Saligny, se mai arată în Planul Transgaz de investiții pentru dezvoltarea rețelelor până în 2033.
România – hub regional al securității energetice
Țările din Europa de Est și Balcani, tradițional dependente de gazul rusesc, traversează o etapă accelerată de diversificare a surselor de aprovizionare și creștere a interconectivității regionale, pentru a-și consolida securitatea energetică și competitivitatea prețurilor.
Datorită investițiilor majore realizate în infrastructura de transport gaze, România ocupă astăzi o poziție privilegiată în regiune, devenind un nod strategic de tranzit între Sudul și Centrul Europei. Modernizarea conductelor de pe fostul Coridor Transbalcanic și transformarea lor în conducte bidirecționale permit transportul gazelor din Coridorul Sudic (Azerbaidjan, LNG din Turcia și Grecia) către România și mai departe spre Europa Centrală.
Un pilon esențial al acestor transformări este Coridorul Vertical, parte a Inițiativei celor Trei Mări (I3M), care conectează rețelele de transport gaze din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria, cu posibilitatea de extindere către Republica Moldova, Ucraina și Slovacia. Acest coridor permite fluxuri bidirecționale de gaze naturale, sporind flexibilitatea și siguranța aprovizionării, dar și integrarea piețelor regionale într-un sistem european coerent.
În ianuarie 2024, la București și ulterior la Atena, operatorii de transport gaze (OTS) din regiune – inclusiv Transgaz, Bulgartransgaz, DESFA, FGSZ, Vestmoldtransgaz, GTSO și Eustream – au semnat memorandumuri de înțelegere (MoU) pentru consolidarea cooperării și atragerea de fonduri UE nerambursabile din Fondul de Modernizare, în scopul dezvoltării infrastructurii și interconectărilor.
Prin integrarea conductei BRUA în Coridorul Vertical, România devine un actor-cheie în piața gazelor din Europa de Sud-Est, facilitând transportul gazelor din diverse surse – Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt, Iran – către piețele din Europa Centrală. Coridorul este deja operațional, iar după finalizarea a 63 km de conducte suplimentare în Bulgaria, capacitatea totală va ajunge la 15 miliarde mc/an.
România rămâne țara cu cea mai mică dependență de importuri de gaze naturale din regiune, însă are potențialul de a deveni principala poartă de intrare a gazului din sudul Europei către centrul continentului. În plus, resursele din Marea Neagră amplifică această perspectivă strategică, transformând România într-un pol de securitate și dezvoltare energetică pentru Europa.
În fața acestor oportunități, Transgaz intenționează să realizeze dezvoltarea rapidă a noilor culoare de transport și interconectare care să asigure valorificarea resurselor interne și regionale, consolidând totodată integrarea energetică europeană.
Prognoze privind producția internă de gaze în 2025-2035
Conform prognozelor până în anul 2030 cu perspectiva anului 2050, producția de gaze naturale terestru este de așteptat să scadă, menținerea unui grad redus de dependență față de importuri fiind condiționată astfel de exploatarea rezervelor de gaz naturale descoperite în Marea Neagră.
- Primele gaze naturale din proiectul Neptun Deep, gaz exploatat de OMV Petrom și Romgaz în Marea Neagră, vor fi extrase și transportate prin gazoductul Tuzla-Podișor începând din toamna anului 2027, arată Transgaz.
Volumele de gaze naturale anuale estimate sunt de aproximativ 8,16 mld.m3/an (87,6 TWh/an) (ce vor intra din perimetrul Neptun Deep în rețeaua națională de transport gaze naturale).
În ceea ce privește generarea de electricitate pe bază de gaze naturale, puterea instalată netă la începutul anului 2024 era de 2238 MW, în creștere față de 1988 MW cât era în anul 2023, dar foarte mică comparativ cu alte țări europene. Capacitățile de energie electrică eficiente pe bază de gaze naturale au perspectiva unei poziționări competitive în mixul energetic, datorită emisiilor relativ reduse de GES și de noxe, precum și flexibilității și capacității lor de reglaj rapid. Ele sunt capabile să ofere servicii de sistem și rezervă pentru SRE intermitente, se mai arată în Planul Transgaz de investiții pentru dezvoltarea rețelelor până în 2033. Documentul poate fi accesat AICI.
CITEȘTE ȘI:
UE face pasul decisiv pentru a elimina importurile de gaze și petrol din Rusia
