Iarnă cu noroc: Lemne de foc pentru oameni nevoiași, prin proiectul „Case cu Căldură”

„Viorico! Fă, Viorico, ieși afară, că ți-au adus oamenii ăștia lemne!” Din bordeiul dărăpănat nu se aude nicio mișcare. Pe horn iese un firicel timid, care abia se mai vede, de fum. Viorica e bătrână și surdă, spune vecina, în timp ce bate hotărâtă cu pumnii în ușă. Casa e atât de fragilă că stă să cadă. O mică „armată” de voluntari e în curtea Vioricăi – strânși de Asociația Energia Inteligentă și Crucea Roșie, prin proiectul „Case cu Căldură”. I-am adus cu toții lemne să își încălzească mica locuință. În satul de munte, frigul e mai aspru. Dar de după ușa veche nu se aude nicio mișcare.

Viorica are peste 80 de ani și „șade singură”. Fratele care avea grijă de ea a murit. E pitică și are pensie de handicap un pic peste 400 de lei. Mai vine cineva din când în când să îi aducă lemne și mâncare, ne descrie rapid situația vecina.

După încercări repetate, îi lăsăm lemnele în curte și plecăm. Viorica rămâne singură în bordeiul ei. Ea nu aude. Dar nici autoritățile statului nu o văd.

În mediul rural, mii de bătrâni ca Viorica trăiesc singuri, fără aparținători, și tremură de frig în casă. La fel ca ei, și copii din familii numeroase ce trăiesc în case pline doar de sărăcie.

În 2024, Asociația Energia Inteligentă a lansat „Registrul Caselor fără Căldură”, realizat în parteneriat cu Crucea Roșie România. E o situație la nivel național, structurată pe județe, a locuințelor care folosesc ca sursă de încălzire sobe pe lemne, locuite de persoane sau familii vulnerabile precum bătrâni, persoane cu handicap, familii monoparentale sau familii cu copii numeroși și posibilități materiale limitate.

Potrivit unei estimări a AEI, în România există la ora actuală aproximativ 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc, dintre care cca. 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, dintre care peste 7.300 de gospodării sunt locuite de familii vulnerabile, pentru care încălzirea locuințelor este o problemă reală.

Teleorman și Bacău sunt județele cu cel mai multe gospodării care folosesc ca sursă de încălzire sobe pe lemne, locuite de persoane care trăiesc la limita sărăciei, cu peste 1.600, respectiv 1.400 gospodării. La polul opus se afla județele Argeș, Bihor, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea – cu cel mai mic număr de gospodării raportate ca fiind locuite de persoane vulnerabile, sub 100.

Pentru a ajuta familii vulnerabile din România să treacă iarna fără să înghețe de frig în case, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a demarat în noiembrie 2023 proiectul „Case cu Căldură” în parteneriat cu Crucea Roșie. Prin acest program, AEI a asigurat lemne de foc atât de necesare încălzirii locuințelor pentru câteva sute de familii. Beneficiarii acestui program au fost vârstnici, familii cu numeroși copii și posibilități materiale limitate sau persoane cu handicap. Listele de beneficiari au fost întocmite de Crucea Roșie România, pe baza propriilor anchete și cu ajutorul direcțiilor de asistență socială de la primării. Criteriile de selecție a beneficiarilor au fost legate de venituri, de vulnerabilități.

La tanti Viorica, din Valea Doftanei, am fost în martie 2024, când am însoțit AEI și Crucea Roșie la o acțiune umanitară.

Printre beneficiari s-au numărat și centre sociale ale Asociației Provita în Valea Plopului și Valea Screzii – două sate mici din județul Prahova. Înființată în anul 1994, ca urmare activității social-filantropice și pastorale a Părintelui Nicolae Tănase, asociația a adăpostit de-a lungul timpului peste 10.000 de persoane defavorizate: copii orfani sau abandonați, familii monoparentale aflate în dificultate, bătrâni, persoane cu dizabilități. O bătrână oarbă a fost abandonată de nepoata ei în fața porții centrului social, povestește o voluntară. Când s-au dus cu lemne, bătrâna s-a agățat de pantalonii ei și a întrebat-o: „Ai venit să mă iei, nepoata mea?”

„Sunt oameni foarte necăjiți, care pur și simplu nu aveau posibilitatea de a-și cumpăra lemne. Familii cu foarte mulți copii. Am primit un caz cu o familie cu 7 copii. Noi ne-am bucurat maxim că am putut să ajutăm cu asociația. Pentru noi a fost ceva foarte emoționant, văzând cazurile umanitare foarte grave. Nu ne închipuiam că o să mai găsim așa ceva în momentul de față. La ce-am văzut, eu nu mă mai plâng de nimic”, mi-a povestit Livia.

„Am ajutat oameni necăjiți și bătrânei care nu aveau ce băga în foc. Am văzut fel și fel de cazuri – care ardeau cauciuc, ghete și ce mai găseau prin jurul casei lor. Sticle. O sărăcie extremă. Am rămas impresionați când am văzut că nu au niciun lemn în curte și în sobă niciun lemn. În ianuarie când am fost la ei, afară erau minus 15 grade. Am fost și la familii cu copii mici, și persoane cu handicap. Am mers și la o mănăstire – și tot așa nu prea aveau ce băga pe foc, aveau foarte puține lemne. Și erau femei foarte în vârstă, de la 80 și ceva la 97 de ani. Unele nu vedeau, altele nu auzeau”, a spus, la rândul lui, Constantin.

Unul din cazuri a fost o femeie singură cu 6 sau 7 copii, care cu o seară înainte să vină voluntarii cu lemne a avut 5 grade în casă. Copiii au dormit unul în altul ca să se încălzească.

• La familiile vulnerabile cu mulți copii, sărăcia merge mână în mână cu educația precară. E un cerc vicios din care acești oameni ies foarte greu dacă nu sunt ajutați.

„Un bătrân cu o pensie de 400 de lei se poate încălzi într-o iarnă?”, l-am întrebat. „Nu. Cu ce mai găsește în jurul curții, poate să mai curețe un om, coceni dacă are”, a răspuns acesta.

Cine să îi ajute pe acești oameni nevoiași? Acțiunile de voluntariat ale unor organizații private sunt doar un noroc căzut din cer.

„Credeți că oamenii ăștia ar trebui să stea la noroc?”, îl întreb pe Constantin. „Cred că ar trebui introduși într-o bază de date și ajutați constant. Trebuie să li se ducă lemne direct, nu să li se dea bani. Pentru că ei nu au telefoane, nu știu să caute site-uri, o să îi păcălească”, ne răspunde.

„Dacă nu avem politici adecvate de sprijin, totul e un noroc. Suntem în zona asta de noroc. Ce pot să las în urmă e un exemplu – și pentru panouri fotovoltaice (proiectul „Energie pentru viață” – n.r.), și pentru case cu căldură. Ce pot să fac e să dau un exemplu că se poate. Mai departe nu e în puterea mea”, ne-a spus Dumitru Chisăliță, președintele AEI, după ce am plecat de la Viorica.

Acțiune Valea Doftanei_Case cu Căldură, martie 2024 – foto: NewsEnergy.ro

Peste 320 de persoane ajutate la cea de-a treia ediție 

În ciuda numeroaselor dificultăți întâmpinate – printre care greutatea de a strânge fonduri, de a găsi voluntari, birocrația ridicată pentru transportul lemnelor, uneori chiar și reticența beneficiarilor -, Asociația Energia Inteligentă (AEI) nu a abandonat proiectul „Case cu Căldură”. În luna noiembrie a acestui an, a implementat cea de-a treia ediție a proiectului.

Distribuirea lemnelor de foc din această etapă a fost făcută în localitățile Costești, Curtea de Argeș, Băbana și Mărăcineni din județul Argeș către 100 de gospodării vulnerabile, încălzite cu sobe cu lemne, locuite de peste 320 de persoane: bătrâni, persoane cu handicap, familii monoparentale sau cu numeroși copii.

Proiectul a debutat cu o acțiune derulată în cadrul Asociației Pro Vita în care membri ai Asociației Energia Inteligentă, reprezentanți din Crucea Roșie Română, dar și simpli voluntari care susțin proiectele AEI au dat o mână de ajutor la tăierea și stivuirea lemnelor care îi vor ajuta pe rezidenții din centru să treacă mai ușor peste iarnă. Centrul social de la Valea Screzii unde au fost prezenți găzduiește peste 80 de persoane, marea lor majoritate copii.

Cea de-a treia ediție a proiectului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de către compania Hidroelectrica.

Lemnul distribuit în carul proiectului provine din răritură, o procedură care menține sănătatea pădurilor, subliniind astfel nevoia acordării unei atenții sporite supra provenienței și calității lemnelor folosite la încălzirea locuințelor.

Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă: „Fiecare etapă a proiectului Case cu Căldură înseamnă mai mult decât lemn pentru a se încălzi câteva sute de persoane – înseamnă speranță, siguranță și un pas real spre un trai demn pentru cei care au nevoie de sprijin. Continuăm împreună să aducem căldură acolo unde ea lipsește”.

Adrian Halpert, Director General al Crucii Roșii Române: „Parteneriatul dintre Crucea Roșie Română și Asociația Energia Inteligentă nu este doar o colaborare punctuală, ci o dovadă că lucrurile bune se întâmplă atunci când expertiza tehnică se întâlnește cu misiunea umanitară. Case cu Căldură rămâne unul dintre acele proiecte care spun simplu și direct ce trebuie spus: nimeni nu ar trebui să treacă prin iarnă cu teama că nu are cu ce-și încălzi casa.

Pentru noi, la Crucea Roșie Română, identificarea și sprijinirea persoanelor vulnerabile este esența muncii de zi cu zi. Faptul că acest program ajunge, an după an, în comunități unde frigul nu este doar o stare a vremii, ci o problemă de supraviețuire, arată cât de necesar este. Ne bucură să fim parte dintr-o inițiativă a Asociației Energia Inteligentă, care reușește să transforme datele și analizele într-un ajutor concret pentru oameni. Mulțumim partenerilor și voluntarilor care fac acest proiect posibil. Împreună demonstrăm că solidaritatea, atunci când este organizată și susținută consecvent, poate încălzi nu doar case, ci și vieți”.

Ruralul invizibil din tranziția energetică

În lipsa unor politici publice coerente, încălzirea devine o loterie: cine primește ajutor într-o iarnă, cine mai rezistă încă un sezon, cine rămâne în frig. Șansa de a trece iarna depinde de proiecte umanitare.

Mediul rural este cel mai vulnerabil. În România, riscul de sărăcie în zonele rurale este de aproape cinci ori mai mare decât în orașe. Aproximativ 80% dintre gospodării folosesc lemnul pentru încălzire. Nu pentru că este cea mai bună soluție, ci pentru că este adesea singura disponibilă, a atras atenția Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Majoritatea locuințelor sunt încălzite cu sobe vechi, cu randamente de 30-40%, care consumă mult, poluează și încălzesc insuficient. În paralel, veniturile reduse, îmbătrânirea populației și lipsa accesului la rețele moderne fac imposibilă tranziția individuală către soluții mai eficiente sau mai curate.

• Aproximativ 75% dintre gospodăriile aflate în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural, potrivit datelor ORSE.

Aproape 70% dintre localitățile României nu sunt racordate la rețeaua de gaze, iar electrificarea încălzirii rămâne, pentru majoritatea satelor, un obiectiv teoretic. În acest context, ajutoarele oferite de stat sunt modeste, fragmentate și reactive, fără a schimba structural situația, notează și AEI.

Deși cuantumul ajutorului de încălzire acordat de stat a rămas identic în sezoanele 2024–2025 și 2025–2026, costurile reale cu încălzirea au crescut, pentru unele forme de energie chiar semnificativ. În lipsa unei indexări a cuantumului sau a unei formule de actualizare pe baza prețurilor la energie, valoarea reală a sprijinului social a scăzut cu 30–60% în unele cazuri, a atras atenția AEI, într-o analiză publicată în luna noiembrie anul acesta.

Ajutorul punctual nu ține loc de politică publică

Într-un vid de strategie, inițiativele private și ONG-urile ajung să suplinească rolul statului.

Atâta timp cât tranziția energetică este gândită aproape exclusiv urban, ruralul va rămâne în afara ei – așa cum la NewsEnergy am semnalat prin proiectul editorial Tranziția Rurală. Combaterea sărăciei energetice trebuie să fie parte integrantă a politicilor energetice și climatice, nu un capitol separat, tratat ocazional.

“Case cu Căldură” se derulează în parteneriat cu Societatea Naționala de Cruce Roșie din România și sub umbrela Parteneriatului pentru combaterea sărăciei energetice. Acest parteneriat a fost încheiat între AEI și Ministerul Energiei în noiembrie 2023 cu scopul de a identifica gospodăriile aflate în situația de sărăcie energetică extremă, de a prezenta de programe și politici adecvate și de a propune soluții efective de reducere a acestui fenomen în România, într-o manieră sustenabilă.

În cele trei ediții derulate până în momentul de față, au primit ajutor lemne pentru încălzire peste 680 de gospodării locuite de peste 2.600 de persoane aflate în dificultate, situate în București și județele Ilfov, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Ialomița și Argeș, potrivit datelor comunicate de asociație. Mai multe detalii despre proiect regăsiți aici.

Pentru beneficiari, acest sprijin ca cel acordat de proiectul AEI în parteneriat cu Crucea Roșie este vital. Însă lemnele se termină. Iarna următoare vine din nou. Fără sobe moderne, fără alternative de încălzire curată, fără proiecte comunitare scalabile, oamenii se întorc an de an în același punct: frigul. 

CITEȘTE ȘI:

Cum poate înflori o comunitate rurală vulnerabilă. Rețeta Hoghilag // REPORTAJ VIDEO