Clădirile sunt responsabile pentru emisii de gaze cu efect de seră nu numai în faza operațională, ci pe întregul ciclu de viață, care include fabricarea și transportul materialelor de construcție, iar apoi etapa de dezmembrare a clădirii. Acestea sunt așa-numitele emisii de carbon „încorporate” sau „ascunse”, iar reducerea lor este esențială pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică a Europei în 2050, se arată într-o analiză publicată pe platforma România Eficientă, din care redăm în continuare.
Deși sunt mult mai greu de măsurat decât cele operaționale, rezultate din utilizarea clădirilor (de exemplu, prin procesele de încălzire și răcire), estimările arată că emisiile încorporate reprezintă în medie aproximativ jumătate din emisiile unei clădiri de-a lungul întregii perioade de viață. Potrivit datelor cuprinse într-o analiză publicată pe platforma de conținut C40 Knowledge Hub, susținută de C40 Cities Climate Leadership Group, carbonul încorporat are o pondere de 20–50% din emisiile generate pe întregul ciclu de viață al unei clădiri. Acestea includ emisiile provenite din extracția materialelor, producție, transport, construcție, întreținere și demolare.
„Materialele de construcție obișnuite, cum ar fi betonul și oțelul, sunt bogate în carbon. Producția de ciment, un ingredient-cheie în fabricarea de beton, este singură responsabilă pentru 8% din emisiile globale de CO2. De asemenea, consumă cantități mari de apă, precum și nisip și pietriș, a căror exploatare distruge ecosistemele. Dacă industria cimentului ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare emițător din lume”,
se arată în analiza publicată (în octombrie 2020) de C40, organizație globală care conectează 97 dintre cele mai mari orașe ale lumii pentru a lua măsuri inovatoare în domeniul climei, deschizând calea către un viitor mai sănătos și mai durabil.
„La nivel global, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din întreaga cerere de materii prime, reprezintă 39% din emisiile globale legate de energie și 35% din generarea totală de deșeuri (în UE)”,
menționează, la rândul său, EIT Climate-KIC, o comunitate de cunoaștere și inovare (Knowledge and Innovation Community – en.) susținută de Institutul European de Inovare și Tehnologie și care lucrează pentru a accelera tranziția către o societate cu emisii zero, rezistentă la schimbările climatice.
Pe măsură ce eficiența energetică crește și sursele de energie devin mai curate, va trebui să găsim soluții și pentru reducerea emisiilor de carbon ascunse.
„În Europa, carbonul încorporat reprezintă deja jumătate din emisiile de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirilor noi. În țările cu sisteme energetice relativ curate, cum ar fi Suedia, carbonul încorporat ar putea deja să depășească emisiile operaționale”, mai semnalează EIT Climate-KIC, într-o analiză pe această temă.
Economia circulară, una dintre soluțiile la această problemă complexă
Lanțurile de aprovizionare cu materiale de construcție sunt bine stabilite, iar schimbarea practicilor între mulți actori va fi dificilă, subliniază EIT. De asemenea, una dintre cele mai mari bariere în calea reducerii carbonului încorporat în clădiri este lipsa de date gratuite, transparente și oficiale privind emisiile de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirilor. În plus, o provocare o reprezintă varietatea de termeni, definiții și standarde diferite privind emisiile de gaze cu efect de seră din diferite etape ale ciclului de viață al produselor, clădirilor și infrastructurii.
Așadar, un prim pas pentru reducerea emisiilor de carbon de-a lungul întregului ciclu de viață a clădirilor este măsurarea acestora.
„Este timpul să începem măsurarea amprentei de carbon a materialelor și produselor utilizate pentru crearea clădirilor. Fără a lua în considerare emisiile încorporate, există riscul ca deciziile individuale de construcție și renovare, precum și deciziile politice mai ample să ignore aceste emisii ascunse”, atrage atenția Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE).
Potrivit acestuia, un aspect cheie pentru a genera măsurători fiabile este utilizarea abordărilor standardizate. Astfel de metodologii sunt deja disponibile și sunt utilizate de industrie, spune BPIE (aflați mai multe detalii AICI).
De asemenea, ca soluții, dincolo de noua generație de materiale de construcții cu emisii scăzute de carbon pe care producătorii le furnizează, utilizarea materialelor bio și economia circulară reprezintă două pârghii majore pentru a aborda problema emisiilor încorporate în clădiri, potrivit EIT Climate-KIC.
Inițiativa analizează și oportunitatea unor pașapoarte pentru materialele de construcții.
„Aceste pașapoarte, documente digitale care conțin informații despre toate părțile unei clădiri, sunt utilizate frecvent în anumite părți ale Europei, iar conceptul câștigă teren în întreaga lume. Ideea este de a facilita firmelor de construcții să încorporeze cât mai multe materiale din clădiri vechi, care sunt demolate, mai degrabă decât să cumpere altele noi”, se arată într-un articol publicat de construction-europe.com.
De exemplu, Olanda a creat un instrument care le permite proprietarilor de proprietăți imobiliare comerciale să obțină un avantaj fiscal de până la 45% din investiția lor în construcții circulare, din materiale refolosite.
Tot în ceea ce privește circularitatea, prin deconstruirea clădirilor în locul demolării acestora, materialele pot fi recuperate și refolosite pentru a reduce deșeurile. De asemenea, este redusă nevoia de a genera noi materiale în proiectele de construcții deoarece „când clădirile sunt demolate, peste 54% din aceste resurse valoroase sunt irosite, mergând direct la groapa de gunoi”.
În acest fel, se creează și mai multe locuri de muncă. „Deconstrucția și renovarea clădirilor necesită mai multă forță de muncă decât demolarea și construcțiile noi și, prin urmare, creează mai multe locuri de muncă. Se estimează că șase până la opt locuri de muncă sunt create în deconstrucții și în industriile din aval pentru fiecare loc de muncă creat în demolările tradiționale”, arată C40.
Potrivit acestei organizații, orașele au un rol esențial în trecerea la construcții cu emisii zero. Astfel, guvernele orașelor pot schimba piața prin:
- Măsurarea emisiilor încorporate în sectorul clădirilor ca parte a proceselor de inventariere a emisiilor.
- Conducerea prin exemplu în ceea ce privește clădirile publice și infrastructura municipală, precum și utilizarea achizițiilor publice pentru a schimba piața.
- Lucrul în colaborare cu industria construcțiilor pentru a face din tehnicile de construcție curate noua normalitate, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și inovarea și pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea.
- Stabilirea cerințelor de raportare și proiectare pentru clădiri noi și renovări, abordând împreună emisiile încorporate și operaționale. Găsiți mai multe detalii AICI.
Așadar, luarea de măsuri de-a lungul întregului lanț valoric al sectorului construcțiilor va fi esențială pentru decarbonarea mediului construit.
EPBD: Potențialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viață al clădirilor noi
La nivelul Uniunii Europene, una dintre cele mai importante pârghii pentru reducerea emisiilor în clădiri este Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD), aflată în proces de revizuire la nivelul legiuitorilor europeni, forma finală fiind așteptată în prima parte a acestui an.
Propunerea de modificare a fost publicată de Comisia Europeană în luna decembrie 2021 și stabilește viziunea UE pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050. În timp ce propunerea se axează în continuare pe reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, se iau primele măsuri pentru a aborda problema emisiilor de dioxid de carbon pe întregul ciclu de viață al unei clădiri.
De altfel, în procesul de consultare publică, peste două treimi dintre respondenți (68%) au fost în favoarea includerii în EPBD a unor măsuri de raportare a emisiilor de dioxid de carbon pe durata întregului ciclu de viață.
Așadar, propunerea de directivă introduce un nou indicator pentru raportarea emisiilor: „potențialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viață al clădirilor noi”.
- Aflați mai multe detalii citind analiza completă publicată de România Eficientă, pe care o găsiți AICI.
