Pusă în situația de a rămâne fără contract de tranzit pentru gazele rusești din 2019, dar și din nevoia de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale, Ucraina este interesată să importe gaze din România, prin conducta de tranzit Trans-Balkan, pe unde acum trec doar gaze rusești.
Când va expira contractul de tranzit cu Gazprom, la finele lui 2019, o nouă rută de transport de 5 miliarde metri cubi anual se va deschide pentru România către Europa, via Ucraina, bazându-ne pe infrastructura vastă existentă a acestei țări. Comparativ, gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) va crea între România și Ungaria o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi.
În urmă cu câteva zile, compania Ukrtransgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina, a lansat o procedură de evaluare a interesului din partea companiilor locale și din țările din jur pentru rezervarea de capacitate a conductei Tranzit 1, la punctul de intrare Isaccea-1-Orlovka, în direcția România-Ucraina, potrivit unui comunicat al companiei. În funcție de rezultatele acestei sesiuni de oferte neangajante, compania va lua decizia de a organiza procedura de rezervare de capacitate pentru capacități ferme.
„După finalizarea gazoductelor TANAP și Turkish Stream și punerea în producție a zăcămintelor offshore de gaze din România, posibilitatea de a transporta gaze pe ruta România-Ucraina va avea o importanță strategică, pentru că va crea un coridor sud-nord bidirecțional și va asigura securitatea aprovizionării pentru țările balcanice. În plus, infrastructura existentă asigurată de conductele de tranzit Trans-Balkan va reprezenta cea mai eficientă soluție de transport al gazelor în regiune, din punctul de vedere al costurilor”, arată Ukrtransgaz, într-un comunicat.
Ucraina va deveni astfel un competitor direct pentru Ungaria, care a anunțat recent că va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze din România, informații neconfirmate de oficialii români, dar care au creat vâlvă la nivel național. Ruta de transport prin Ucraina va fi o alternativă la cea prin Ungaria, care a anunțat anul trecut că nu mai vrea să prelungească gazoductul BRUA până în Austria, ci vrea să distribuie gazele primite prin acest gazoduct către țările din jur: Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia.
Conducta Tranzit-1 este una dintre cele trei linii principale ale rutei transbalcanice, care este în prezent folosită pentru transportul gazelor din Rusia către Bulgaria și Turcia, prin Ucraina și România. Contractul de rezervare pe termen lung a conductei a expirat în 2016 și după expirarea contractului de tranzit dintre compania ucraineană Naftogaz și Gazprom, la finele lui 2019, va putea fi operată în conformitate cu reglementările UE. Dacă sensul de transport este acum unic, Transgaz, operatorul sistemului național de tranport al gazelor, are în lucru proiecte de inversare a fluxului de gaze atât la granița cu Ucraina, cât și cu Bulgaria.
Când Tranzit-1 va deveni bidirecțională, pe această conductă vor putea fi transportate până la 5 miliarde metri cubi de gaze anual, atât pentru piața ucraineană, cât și pentru statele din Europa Centrală și de Est, prin sistemul uriaș de gazoducte al Ucrainei.
Ukrtransgaz furnizează anual 50-60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către consumatorii din Ucraina și transportă până la 120 miliarde metri cubi către Europa de Vest, încă capacitatea de transport a țării este de 140 miliarde metri cubi anual.
Sistemul ucrainean de transport al gazelor are puncte de ieșire cu Republica Moldova, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și de intrare cu Rusia, Ungaria, Polonia și Belarus, conform informațiilor de pe site-ul Ukrtransgaz consultate de NewsEnergy.
România consumă anual circa 11 miliarde metri cubi anual, pe care le acoperă aproape integral din producția internă, importurile asigurând doar vârfurile de consum din perioadele reci de iarnă. După ce zăcămintele din Marea Neagră vor începe să fie exploatate, producția anuală va ajunge la 18-20 miliarde metri cubi, potrivit declarațiilor făcute recent de Sorin Gal, director în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reprezentanții compania OMV Petrom, principalul operator din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil, au anunțat deja că analizează și alte rute de transport pentru gazele ce vor fi extrase din zăcămintele offshore, spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria și Turcia.
Dacă în prezent capacitățile de export/import ale României sunt limitate, după realizarea proiectelor în curs ale Transgaz, România va putea avea capacități de transport de 4,4 miliarde mc cu Ungaria, de 1,5 miliarde metri cubi cu Bulgaria și de 1,5 miliarde metri cubi cu Republica Moldova. De asemenea, se analizează posibilitatea unei interconectări cu Serbia. Strategia Comisiei Europene este ca fiecare stat membru să aibă minimum trei surse diferite de aprovizionare cu gaze naturale. În prezent, statele din Europa de sud-est sunt dependente de un singur furnizor: Rusia.
