Traversăm un moment important de reflecție și resetare politică. Tocmai de aceea, este cu atât mai relevant faptul că, în aceste zile, discutăm în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE) — unde particip în calitate de membru supleant reprezentant al societății civile din România și al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) — două teme europene de actualitate, esențiale și pentru agenda națională. Sunt subiecte care subliniază că, pentru România, tranziția energetică nu este doar o obligație de mediu, ci o oportunitate strategică pentru o transformare economică și socială profundă.
Text: Anca Sinea, cofondator și coordonator ORSE
Prioritate strategică: Un sistem energetic echilibrat și competitiv pentru România și UE
Uniunea Europeană își propune dezvoltarea unui sistem energetic echilibrat, cu trei calități fundamentale: accesibilitate, sustenabilitate și siguranță.
România dispune deja de atuuri semnificative: un sistem energetic diversificat și progrese în recunoașterea dimensiunii sociale a tranziției. Totuși, menținerea paradigmei actuale este contraproductivă: limitează competitivitatea și ratează oportunitățile locale pentru cetățeni.
De aceea, este esențial să regândim fundamentele competitivității și transformării sociale profunde printr-o energie curată, sigură și accesibilă. În acest sens, este necesară o schimbare sistemică, validată instituțional la cel mai înalt nivel, cu patru direcții de acțiune:
- Descentralizarea sistemului energetic
Promovarea investițiilor în sisteme curate, flexibile și locale care să permită comunităților producerea de energie adaptată la nevoile proprii – ieftin, curat și eficient. Investiția în infrastructură este fundamentală.
- Sprijin pentru surse curate și competitive
Transformarea sistemului național într-unul rezilient, care prioritizează sursele competitive și nepoluante. Subvențiile pentru combustibili fosili trebuie redirecționate către capacități moderne, cum ar fi stocarea energiei regenerabile, stocarea carbonului și alte surse emergente de care dispunem în abundență (ex. energia geotermală). Sporirea investițiilor în capacități regenerabile pentru gospodării și în renovări trebuie să fie, de asemenea prioritară.
- Redefinirea tranziției energetice ca motor de dezvoltare
Tranziția trebuie legată de crearea de locuri de muncă, dezvoltare locală și o reconfigurare a cercetării și educației, pentru a răspunde noilor provocări economice și tehnologice.
- Guvernanță strategică și dialog extins focalizat pe impactul social
Este nevoie de o coordonare eficientă între toți actorii-cheie. Eforturile recente ale autorităților de a integra activitățile diferitor stakeholderi sunt notabile, mai ales în ce privește impactul asupra consumatorilor vulnerabili. Efortul trebuie integrat și extins către toate dimensiunile tranziției energetice. Tranziția energetică are implicații economice, sociale și sistemice de impact, iar dialogul între părți trebuie extins și consolidat. O viziune de tranziție energetică poate fi mai benefică uneia segmentată pe energie, pe mediu, pe economie, pe dezvoltare, pe societate.
A doua prioritate în tranziția energetică: mobilitatea sustenabilă
Mobilitatea accesibilă, la costuri suportabile, sustenabilă și sigură este esențială pentru coeziunea socială și dezvoltarea economică a României. Fără acces la locuri de muncă și servicii esențiale, nu putem vorbi despre o perspectivă reală de transformare socială semnificativă sau competitivitate economică la nivelul comunităților (inclusiv a celor rurale și comunitățile urbane mici).
CESE atrage atenția asupra necesității unor strategii integrate pentru mobilitate la nivelul ariilor urbane funcționale – incluzând nu doar orașele, ci și zonele suburbane, periurbane și rurale, adesea ignorate în politicile de dezvoltare.
În România, subiectul rămâne marginal: foarte puține orașe dispun de planuri reale de mobilitate urbană sustenabilă. Experiența Planului Social pentru Climă a pus în evidență limitări importante la nivel de date, capacitate și viziune strategică.
Avem nevoie de un dialog real între autoritățile naționale, locale și la nivel de zone urbane funcționale, care să depășească barierele administrative și politice existente.
Mobilitatea sustenabilă trebuie să devină normă, nu excepție. Planurile de mobilitate trebuie:
- să fie actualizate periodic,
- să includă indicatori de progres clari,
- să asigure infrastructuri reziliente climatic și
- servicii publice de transport accesibile și proxime, bazate pe nevoi și mobilitate multimodală.
Aceste reforme nu sunt opționale – ele sunt fundamentale pentru bunăstarea cetățenilor și viitorul economiei, cu precădere ținând cont de nivelul scăzut de coeziune economică și socială, care constituie o provocare importantă pentru țara noastră.
***
Despre Observatorul Român al Sărăciei Energetice
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. ORSE reunește experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.
