Ordonanța de Urgență pentru implementarea Regulamentului UE 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic (MER) ar putea fi adoptată până la sfârșitul acestui an, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, la o dezbatere de specialitate organizată la Academia de Studii Economice (ASE) din București.
„Estimăm ca adoptarea ordonanței de urgență să se facă până la sfârșitul lunii decembrie. Contează foarte mult și dialogul cu celelalte ministere. Ministerul Energiei este pregătit. Vom avea o echipă dedicată pentru implementarea și punerea în aplicare a acestui regulament. Dialogul va continua și cu echipa de proiect de la ASE, cu organizațiile nonguvernamentale, cu organizațiile europene și cu cele din România, din zona societății civile”, a spus secretarul de stat, citat de Agerpres.
El a precizat că ordonanța de urgență se află în circuitul legislativ. Astfel, Ministerul Energiei este în discuții avansate cu Ministerul Mediului, care a trimis unele observații importante la actul normativ, iar Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a transmis, în mod formal, câteva propuneri de modificare.
Bușoi a precizat că, pe parcursul verii acestui an, Ministerul Energiei a avut întâlniri cu reprezentanți ai industriei de profil, ai mediului de afaceri, ai altor instituții publice implicate și ai societății civile, care au făcut propuneri „extrem de importante”, de care s-a ținut cont la elaborarea ordonanței de urgență.
„Sigur, Ministerul Mediului este extrem de important în acest demers, ca de altfel și Ministerul Economiei și Ministerul de Finanțe, pentru a construi și a creiona o ordonanță de urgență care să implementeze Regulamentul European”, a arătat Cristian Bușoi.
Potrivit acestuia, industria de profil din România este un partener al autorităților în demersul privind reducerea emisiilor de metan.
„Toate aceste eforturi, ca să fie realizabile, trebuie să nu aibă costuri administrative care să pună în pericol existența acestei industrii”.
Secretarul de stat a adăugat că România este o țară specială din punct de vedere al reducerii emisiilor de metan, cu cele mai multe „obiective industriale care trebuie monitorizate, trebuie măsurate, ale căror emisii trebuie reduse”, în jur de 47.000 de sonde fiind inactive, închise sau abandonate.
„România face explorare încă din secolul al XIX-lea. Este astăzi producătorul numărul unu de gaze naturale în Uniunea Europeană și, odată cu intrarea în funcțiune a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, în 2027, își va consolida puternic acest loc, pentru că vom dubla producția internă de gaze naturale”, a menționat Bușoi.
Conform acestuia, țara noastră se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană la producția de petrol.
„Asta este foarte important, pentru că putem contribui activ la obiectivul de eliminare a importurilor din Rusia și de reducere, în general, a dependenței Uniunii Europene de importuri. (…) Și avem și responsabilități foarte mari. Ne vom achita de aceste responsabilități, dar trebuie să găsim echilibrul de a avea obiective care pot fi implementate, de a avea un timeline care să fie cu adevărat realizabil și de a nu pune o povară care să însemne, până la urmă, punerea în pericol a unor investiții viitoare ale companiilor din zona de petrol și gaz din România, pentru că nici noi, nici Uniunea Europeană nu își dorește acest lucru”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Energiei, mai scrie Agerpres.
O masă rotundă este organizată, marți, la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul I-MER, un proiect european condus de Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE și finanțat de Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI).
Acesta sprijină România și Cehia în aplicarea eficientă a noului Regulament al UE privind metanul, prin consolidarea capacității instituționale, promovarea dialogului între guvern, mediul de afaceri și societatea civilă și promovarea soluțiilor practice pentru reducerea metanului în sectorul energetic.
Proiectul este susținut de Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI), a Ministerului Federal German pentru Mediu, Acțiune Climatică, Conservarea Naturii și Siguranță Nucleară (BMUKN).
În 2023, România era responsabilă pentru 20% din emisiile de metan din sectorul energetic ale UE, în baza datelor Agenției Europene de Mediu. De asemenea, România era responsabilă de 85% din metanul provenit din minele de cărbune abandonate din UE, potrivit Ember.
CITEȘTE ȘI:
Cristina Păun, ACUE: Avem nevoie de o infrastructură de gaze adaptată pentru hidrogen și biometan
