Două tinere prietene au lansat un startup inovator în Marea Britanie pentru captarea carbonului direct de la bordul navelor de transport maritim și îl transformă în calcar. Proiectul lor, cu potențial de a reduce semnificativ emisiile de dioxid de carbon din sectorul maritim, a fost nominalizat la premiul „Tânărul inventator al anului” al Oficiului European de Brevete (OEB), potrivit Agerpres, care citează AFP.
În curtea unui atelier din nordul Londrei, prototipul proiectat de Alisha Fredriksson și prietena ei de la universitate, Roujia Wen, cofondatoare ale startup-ului Seabound, seamănă cu o fabrică în miniatură.
„Aici, simulăm ce se întâmplă pe o navă”, explică Alisha Fredriksson, în vârstă de 30 de ani. La fel ca motorul unei bărci, un generator „arde păcură, care servește drept sursă de carbon”. Gazele de eșapament sunt apoi direcționate printr-un sistem complex de țevi în diverse recipiente.
Aerul poluat este captat, iar restul este eliberat în atmosferă. CO2-ul nu dispare, explică ea, ci este captat de pietricele de var: granule albe pe care compania le perfecționează pentru a-și maximiza eficiența.
Varul este „ușor de găsit” și „ieftin”, notează inginerul chimist Glexer Corrales. Aceste granule acționează „ca un burete de CO2”. Odată absorbit, carbonul se transformă în calcar printr-un proces chimic de carbonatare, explică chimistul.
La scară completă, dispozitivul companiei Seabound poate fi adaptat la multe tipuri de nave cu o personalizare minimă. Alisha Fredriksson este o bună cunoscătoare a domeniului energiilor regenerabile, o pasiune transmisă de la tatăl ei, inginer.
Până acum, tehnologiile de captare a carbonului – sau CCUS – au fost utilizate în principal pe uscat în industrii grele, cum ar fi producția de ciment, oțel și sticlă. Dar pe mare, constrângerile de siguranță sunt mult mai dificil de respectat.
Și pentru ca procesul să fie cu adevărat benefic, „cantitatea de carbon captată trebuie să fie mai mare decât cea produsă de consumul suplimentar de energie” asociat instalației, a explicat pentru AFP Camille Bourgeon, administrator la Organizația Maritimă Internațională (OMI).
Acest obiectiv a fost în mare parte atins în timpul unui test inițial în 2023: potrivit companiei Lomarlabs, care a efectuat experimentul la bordul uneia dintre navele sale. Sistemul Seabound a captat 78% din CO2.
Interesul sectorului maritim pentru aceste tehnologii a crescut în contextul introducerii viitoare de către OMI a unui sistem global de stabilire a prețurilor la carbon. Transportul maritim reprezintă 3% din emisiile globale de CO2.
Concret, începând cu 2028, dincolo de un anumit prag, navele vor trebui să plătească o taxă de 380 de dolari pe tonă de CO2 în exces. „Acest lucru a creat un avantaj clar pentru sistemul nostru”, spune managerul Seabound, care își propune să le perceapă clienților săi 150 de dolari pe tonă captată.
Însă acum apar multe întrebări pentru OMI, începând cu ce să facă cu calcarul generat. Pe lângă depozitarea la groapa de gunoi, o altă opțiune este „revânzarea carbonului captat către companii care creează combustibili din CO2”. Aceasta implică pur și simplu inversarea procesului, eliberând gazul prin calcinare.
Alisha Fredriksson este familiarizată cu această piață încă emergentă: ideea pentru Seabound i-a venit în timp ce lucra pentru o companie care producea combustibili pe bază de CO2, dar care „se chinuia să găsească vânzători” de materie primă, mai scrie Agerpres.
Câștigătorii Premiului Tânărului Inventator 2025
Oficiul European de Brevete (EPO) i-a onorat miercuri, 18 iunie, pe câștigătorii Premiului Tânărului Inventator 2025 în cadrul unei ceremonii transmise online din Reykjavík, Islanda.
Evenimentul a recunoscut inventatori cu vârsta de până la 30 de ani pentru contribuțiile lor remarcabile la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (ODD). Un juriu independent a selectat zece inventatori sau echipe sub 30 de ani, cunoscuți sub numele de „Modelatorii Viitorului” („Tomorrow Shapers”), din aproximativ 450 de candidați la nivel global. Dintre aceștia, trei au primit recunoaștere suplimentară prin premii speciale: Constructorii Lumii (World Builders), Vindecătorii Comunităților (Community Healers) și Gardienii Naturii (Nature Guardians), iar un câștigător al Premiului Publicului a fost ales prin vot popular.
Câștigătorii premiilor speciale 2025
- World Builders – Constructorii Lumii
Marie Perrin (SUA/Franța): Reciclarea elementelor rare din deșeuri electronice
- Community Healers – Vindecătorii Comunităților
Sandra Namboozo și Samuel Muyita (Uganda): Pliculețe pentru prelungirea duratei de viață a fructelor
- Nature Guardians – Gardienii Naturii
Neeka Mashouf și Leila Mashouf (SUA): Proces de transformare a emisiilor de CO₂ în materiale esențiale
- People’s Choice – Premiul Publicului
Pilar Granado, Pablo Sosa Domínguez și Luis Chimeno (Spania): Etichete inteligente pentru produse alimentare
Fiecare dintre „Modelatorii Viitorului” a primit un premiu de 5.000 EUR, iar câștigătorii premiilor speciale au fost recompensați cu încă 15.000 EUR. Câștigătorii Premiului Publicului au primit suplimentar 5.000 EUR, potrivit datelor EPO.
(Sursa foto: Freepik.com)
CITEȘTE ȘI:
Norvegia a lansat un proiect amplu de captare și stocare de CO2 la scară largă – Longship
