Peste 401 milioane euro (1,8 miliarde de lei) au intrat în conturile statului român în aprilie 2017, în urma procesului câștigat cu italienii de la Enel la Curtea de Arbitraj de la Paris, unul dintre cele mai răsunătoare succese ale României în litigiile internaționale.

Grupul italian Enel, care a cumpărat trei din cele opt distribuții românești de electricitate, a virat banii către SAPE, o societate deținută de Ministerul Energiei, al cărei rol este de a administra participațiile minoritare ale statului în companiile privatizate din energie, dar și de a dezvolta proiecte energetice de interes național.

  • La aproape doi ani de atunci, niciun leu nu a fost însă investit în sectorul energetic, potrivit răspunsului oferit de către SAPE la o solicitare făcută de NewsEnergy. 

Întrebarea noastră a fost cum au fost utilizați banii încasați de la Enel, ce sumă a fost utilizată până acum pentru investiții, ce fel de investiții și cât din sumă se mai află acum în conturile SAPE.

Peste 1,1 miliarde de lei s-au evaporat

Producătorii de energie aflați în proprietatea statului și mai ales termocentralele au o nevoie uriașă de investiții. În lipsa lor, România a ajuns ca în această iarnă să depindă de importurile de electricitate, iar prețul energiei de pe bursă a fost în ianuarie la cote record.

În ciuda acestui fapt, nu doar companiile energetice unde statul este acționar majoritar au fost stoarse la sânge de bani în ultimii doi ani, ci și SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie), din conturile căreia s-a evaporat cea mai mare parte a sumei-record primite de la Enel. Circa 1,1 miliarde de lei a distribuit SAPE anul trecut sub formă de dividende statului român, se arată în răspunsul oferit NewsEnergy. Cu alte cuvinte, banii au mers la bugetul consolidat al statului, pentru plata cheltuielilor curente, în cea mai mare parte de natură salarială și socială.

Conform hotărârii AGA din 26 iulie 2018, SAPE a plătit dividende în valoare de 865 milioane lei, iar pe 21 decembrie a mai plătit dividende suplimentare de 237,66 milioane lei, potrivit unei alte decizii a AGA.

„Restul sumelor se află la dispoziția SAPE SA, conform prevederilor legale în vigoare”, a adăugat SAPE. Mai exact, zero lei investiți până acum în sectorul energetic, în proiecte strategice.

SAPE vrea să bage alți bani într-un proiect megalomanic și mort: Hidro Tarnița

Înființată în 2013, SAPE nu s-a putut lăuda până acum decât cu un sigur proiect strategic, aflat însă în moarte clinică de mult din cauza costurilor uriașe necesare, de 1,2 miliarde de euro: hidrocentrala de pompaj Tarnița-Lăpuștești, pentru care a fost înființată compania de proiect Hidro Tarnița SA.

Creată la rândul ei în 2013, societatea a fost ținută în viață de SAPE, acționarul ei majoritar, însă la finele lui 2017 avea deja datorii totale de peste 4,6 milioane de lei, în creștere semnificativă față de nivelul din 2016. Deși negocierile pentru proiect sunt blocate, compania a avut în 2017 cheltuieli de natură salarială totale de 1,86 milioane lei, la un număr mediu de 13 salariați, ceea ce înseamnă aproape 12.000 lei/salariat pe lună, conform datelor din Raportul financiar pe 2017 al companiei.

După ce a consumat bani inutil ani la rând pentru un proiect fără șanse de realizare, SAPE vrea acum să majoreze capitalul social al Hidro Tarnița prin aport în numerar, astfel încât compania să continue să își desfășoare activitatea. În acest scop, a angajat un consultant – asocierea BDO Business Advisory SRL și SPRL Mocanu și Asociații.

„În prezent, se derulează procedura de notificare (privind ajutorul de stat – n.r.) a Comisiei Europene, urmând ca după validarea acesteia să se parcurgă procedura de majorare a capitalului Hidro Tarnița SA prin aport în numerar al acționarului majoritar, respectiv SAPE SA”, ne-au mai declarat reprezentanții SAPE.

Potrivit datelor de pe site-ul companiei, la conducerea Hidro Tarnița, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație, s-a aflat Dan Cârlan, cu un mandat până în august 2018.  După ce a trecut pe la PNL și PDL, ajungând în PSD, Dan Cârlan, fost director în Ministerul Energiei, a devenit funcționar la primăria din Tarcău (județul Iași), scrie Ziarul de Iași. Tot în CA mai figura Bogdan Pârvulescu, despre care presa locală a scris că este un fost comisar la Garda Financiară Gorj și că este fiul lui Telu Pîrvulescu, fost secretar general adjunct în Ministerul Economiei, promovat în Capitală cu sprijinul PNL, ales în 2013 președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, după cum relata Curentul la acea vreme

  • SAPE nu ne-a furnizat, așa cum NewsEnergy a cerut, numele și CV-ul celor aflați acum la conducerea companiei, răspunzându-ne că informațiile au fost actualizate pe site-ul Hidro Tarnița, în urma sesizării noastre. La momentul scrierii acestui articol, ele nu erau actualizate.

Noi companii de proiect: Romgaz Energie SA și Titan Power SA

În schimb, abia de curând SAPE a pus pe masă doi proiecte de investiții, înființând pentru ele două noi companii, care vor avea structuri de conducere pentru care SAPE va cheltui alți bani și care vor fi prilej pentru noi numiri politice. Astfel,  la finele lunii februarie, acționarii SAPE au aprobat înființarea societății Romgaz Energie SA, în parteneriat cu Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, aflat în proprietatea statului. Obiectul principal de activitate al noii societăți, pentru care a fost deja rezervat numele la Registrul Comerțului, este furnizarea de gaze și electricitate.

„În acest moment, părțile încă negociază acordul de asociere, urmând, în baza unui studiu de oportunitate, să se decidă asupra pachetelor de servicii ce urmează să fie prestate de societate”, ne-au precizat reprezentanții SAPE.

În aceeași ședință AGA din 20 februarie, s-a decis de asemenea înființarea unei companii în parteneriat cu Electrocentrale Group, și anume Societatea Titan Power SA, în prezent în curs de constituire și înregistrare la Registrul Comerțului.

  • Societatea Titan Power SA va avea ca obiectiv de investiții construirea unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență, pe gaze naturale, cu o putere electrică de până la 50 MW și energie termică livrată de circa 410.000 MWht. Aceasta va fi construită pe amplasamentul fostei CET Titan din sectorul 3 al Capitalei, se arată în răspunsul furnizat NewsEnergy.

Pusă în funcțiune în 1965, CET Titan a funcționat până în 2014, cu o putere electrică instalată de 8 MW. În 2017, echipamentele energetice au fost dezafectate, pe amplasament rămânând construcțiile civile, aflate în stare avansată de degradare.

NOTĂ: Articolul a fost actualizat cu informații despre Hidro Tarnița, pentru a oferi cititorilor o înțelegere mai bună a subiectului. 

(Sursa foto: Pixabay)

ARTICOLE SIMILARE:

Nuclearelectrica avertizează că rămâne fără bani pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Explicație pentru recordurile de pe bursa de energie: ce se produce în România are un preț foarte mare

Anton s-a răzgândit în privința taxei de 2% pentru companiile pe cărbune: „Nu mai poți să le împovărezi și cu altceva”

Avem noroc de vânt și soare. Cărbunele nu mai acoperă nici 20% din producția de energie