În contextul actual, al crizei de securitate energetică pe care o traversăm și în care trebuie să găsim soluții pe termen imediat pentru diminuarea consumului de combustibili, este și mai evident de ce eficiența energetică în clădiri are un rol dominant. Dincolo de măsurile pe termen scurt, e nevoie să acționăm și pe termen mediu și lung pentru a reduce consumul de energie în clădiri, conformându-ne totodată la țintele tot mai ambițioase ale Comisiei Europene, care prevăd atingerea standardului ZEB (clădire cu emisii zero) în 2030. Totodată, e nevoie de campanii publice de conștientizare pentru schimbarea comportamentului consumatorilor, astfel încât să fie combătută risipa de energie în clădiri, se arată într-un articol publicat de România Eficientă, pe care îl redăm integral.

Acestea au fost câteva dintre punctele principale discutate la conferința „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Soluții de finanțare – Ediția a III-a”, organizată recent la Palatul Parlamentului de către Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, în parteneriat cu România Eficientă.

Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG), a atras atenția asupra economiilor care pot fi obținute imediat prin schimbări comportamentale ale utilizatorilor clădirii.

Ar fi fost de dorit ca autoritățile publice să fi inițiat o campanie publică insistentă și ambițioasă care să explice consumatorului de energie că a stinge lumina când iese din cameră, a da termostatul caloriferului pe timpul iernii la 21 grade Celsius asigură totuși un confort termic suficient, că a seta termostatul aparatului de aer condiționat pe 24 de grade Celsius, în loc de 18 cum țin majoritatea românilor, asigură o temperatură interioară agreabilă pe timpul verii și că economiile de energie pe care le putem obține în mod agregat doar prin astfel de măsuri sunt semnificative și au și un impact de securitate energetică”, a declarat Radu Dudău, coordonatorul programului România Eficientă.

De asemenea, ca măsuri pe termen mai lung, renovările sunt în prim plan și există fonduri alocate pentru renovări de școli publice și pentru reabilitarea clădirilor multifamiliale prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Însă banii trebuie cheltuiți cât mai eficient:

„Deși renovările au un loc fundamental în a crește eficiența energetică a fondului nostru construit, care este în mod cunoscut învechit și ineficient, renovările nu trebuie să reprezinte în mod monodirecțional ținta pe care o avem în alocarea tuturor resurselor financiare disponibile pentru creșterea eficienței energetice în clădiri. Există și alte măsuri de impact, de pildă termoizolări, creșterea performanței energetice a sistemelor de ferestre, eliminarea pierderilor din acoperiș, etaje superioare, terase. Astfel de intervenții care sunt sub pragul renovării pot duce la economii de energie de 15-20%. Ele reprezintă ceea ce se cheamă la nivel european <<low hanging fruit>>, adică fructele ușor de cules – pentru costuri relativ mici putem obține beneficii semnificative”, a completat Radu Dudău, directorul EPG.

La rândul său, deputatul Oana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii şi servicii, a declarat că este nevoie de o campanie de conștientizare cu privire la modul în care accesăm fondurile disponibile la acest moment pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor.

„Este important ca fondurile disponibile să se transforme în proiecte de eficiență energetică”, a punctat aceasta, subliniind că „există un scepticism la ora actuală în ce măsură suntem pregătiți să trecem de la standardul nZEB (nearly zero energy building – clădire cu un consum de energie aproape zero – n.ed.) la standardul ZEB”.

Pentru a desfășura proiecte de anvergură care să respecte standardele nZEB, este esențial și să avem lucrători pregătiți să construiască după aceste criterii.

În opinia sa, este important, de asemenea, să consolidăm prezența în societate a unor proiecte de succes de renovare la standard nZEB, precum cel derulat prin programul România Eficientă la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești.

„Vorbim de proiecte pilot în care statul și companiile private conlucrează pentru a renova la acest standard”, a punctat aceasta.

De asemenea, foarte importante sunt și campaniile de conștientizare, prin care copiii învață de mici cum să protejăm natura, cât de importantă este decarbonarea.

  • Ce înseamnă o clădire la standard nZEB, câtă energie consumă față de o clădire obișnuită și cât de mult s-a adaptat sectorul construcțiilor la acest nivel de performanță energetică, obligatoriu deja de un an și jumătate pentru toate clădirile noi?

Iată întrebări la care răspunde Horia Petran – Președinte Cluster pRO-nZEB.

Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că revizuirea Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) este dezbătută în comisia ITRE, iar pe 12 iulie se va vota poziția Parlamentului European față de această inițiativă și nevoia de a dezvolta un concept integrat al clădirilor viitorului, în care standardul nZEB este parte importantă.

„Standardele noi nu sunt ușor de atins, dar sunt necesare. Nu e simplu să putem respecta noile standarde, dar avem ținte intermediare și le-am putea atinge dacă începem cu anumite clădiri strategice – de exemplu, ar trebui să existe în România o inițiativă și un program foarte articulat de eficiență energetică a spitalelor, pentru că în felul acesta vom avea costuri mult mai scăzute, confort mult îmbunătățit pentru pacienți și ne va ajuta să atingem țintele”, a declarat europarlamentarul.

Programe precum România Eficientă sunt mai necesare decât oricând, în contextul crizei energetice și climatice pe care o traversăm, a spus, la finalul conferinței, senatorul Anca Dragu. În opinia sa, toate clădirile publice ar trebui să intre în programe de reabilitare energetică, iar astfel de investiții în eficiență energetică sunt necesare și la Palatul Parlamentului. Ce sume s-ar economisi lunar din facturi:

Germania are deja o tradiție foarte lungă în măsuri de economisire a energiei, care sunt predate copiilor la școală.

Acesta este un fel de ADN al nostru, aș spune, pentru că îl învățăm de când suntem foarte mici”, a declarat Daniel Karrais – Președintele Comisiei pentru climă și energie, Parlamentul Landului Baden-Württemberg.

Consumul mult mai responsabil al energiei trebuie să devină parte din viața noastră, să fie un comportament al unui stil de viață sănătos, afirmă Dana Dărăban – Director Executiv ACUE. De asemenea, cât mai multe clădiri publice ar trebui să fie reabilitate energetic, pentru a deveni modele de bună practică pentru a încuraja eficiența energetică.

„Cea mai ieftină, curată și cea mai bună energie este de fapt energia pe care nu o folosim”, a declarat E.S. Dl. Søren JENSEN, Ambasadorul Danemarcei în România.

Grație tehnologiilor actuale, potențialul de economisire a energiei în clădiri este uriaș, a adăugat acesta. El a dat ca exemplu ce economii substanțiale de energie și apă, dar și ce reduceri ale emisiilor de CO2 au fost obținute la un spital renovat energetic în Croația.

În contextul geopolitic recent și al crizei energetice cu care ne confruntăm, eficiența energetică a devenit un subiect din ce în ce mai important, împreună cu schimbările climatice, a declarat E.S. Dna. Füsun Aramaz, Ambasadorul Republicii Turcia în România, prezentă la conferința „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Soluții de finanțare – Ediția a III-a”. Turcia, la rândul său, s-a aliniat politicilor europene în domeniu:

E important ca exemplele de bune practici în privința renovărilor clădirilor la standard nZEB să fie promovate, indiferent că sunt proiecte publice sau private, pentru că e nevoie de modele, a afirmat Lucian Dubălaru – Consilier în Consiliul Local al Sectorului 6.

  • Citiți mai multe analize similare dedicate eficienței energetice în clădiri pe site-ul România Eficientă, AICI.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

ARTICOLE SIMILARE:

ENERGY TRENDS – Radu Dudău, coordonator România Eficientă: Fiecare kWh nerisipit este foarte important

România va găzdui Climate Change Summit, eveniment regional dedicat soluțiilor la schimbările climatice

Asociația Energia Inteligentă a lansat proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”

Ghid de renovare la standard nZEB a școlilor din România // GALERIE FOTO & VIDEO