Skip to main content

După avalanșa de majorări de taxe începută în 2017, odată cu instalarea Guvernului PSD-ALDE, care a culminat cu introducerea unor taxe pe cifra de afaceri a companiilor din energie, telecom, jocuri de noroc și sectorul bancar, prin OUG 114 aprobată la finele lui 2018, Executivul ar avea în plan și să elimine cota unică, ne-au declarat surse din piață. Noua cotă progresivă îi va lovi mai ales pe românii cu venituri peste medie. Totodată, potrivit surselor noastre, Finanțele ar mai pregăti o nouă taxă „de solidaritate” pe cifra de afaceri a companiilor, după ce în 2017, imediat după preluarea puterii, tot ca o măsură „de solidaritate”, creșterea contribuțiilor sociale pentru persoanele care obțin peste zece salarii minime pe economie a fost una dintre primele măsuri luate.

Câteva luni mai târziu, în toamnă, au mai introdus o taxă „de solidaritate” plătită de angajator, de 2% din fondul de salarii.

  • Contactat de NewsEnergy, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici dă garanții că aceste lucruri nu se vor întâmpla. El ne-a declarat, la finele săptămânii trecute, că este „exclus” să renunțe la cota unică și „La fel, exclus!” să introducă o nouă taxă de solidaritate, pentru companii. Ministerul Finanțelor nu a răspuns, până la publicarea acestei știri, la solicitarea trimisă oficial de NewsEnergy instituției.

Pe de altă parte, un oficial al BNR s-a pronunțat ieri din nou împotriva cotei unice, ANPC vrea să înceapă să dea amenzi ca procent din cifra de afaceri, iar Darius Vâlcov, consilierul premierului, presează Consiliul Concurenței să finalizeze anchetele în cel mult șase luni, astfel încât amenzile pe cifra de afaceri să ajungă mai repede la buget.

Specialiștii în fiscalitate se așteaptă la noi taxe

Ca o glumă neagră, este cel mai bun film horror în care nu se întâmplă nimic, dar toată lumea așteaptă ceva, dar nu știu ce”, a spus recent Alex Milcev, partener EY.

La rândul său, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a afirmat că probabil vor mai apărea schimbări în fiscalitate până apare bugetul.

Avem mereu aceste schimbări când se pregătește bugetul. Mereu avem noi idei de taxe. Bugetul ar trebui închis cu un anume deficit. Pentru a atinge acest deficit avem mereu aceste idei nebune despre cum să facem anumite schimbări de taxe pentru ca bugetul să ajungă la un anumit deficit. Asta se întâmplă de mulți ani, nu e ceva ce s-a întâmplat doar în ultimii ani”, a declarat Manolescu, citat de Hotnews.ro.

De altfel, nici până acum nu a fost publicat proiectul de buget pentru 2019, deși el ar fi trebuit aprobat încă de anul trecut în Parlament. Mai mult, proiectul nu s-a aflat nici în ședința de ieri a Guvernului.

Florin Georgescu, viceguvernator BNR, atacă iar cota unică

Sursa: BNR

Sursa: BNR

Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a atacat ieri din nou cota unică, așa cum o face încă din 2017.

„În scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor și serviciilor publice, este necesar să se revizuiască substanțial sistemul fiscal, cu accent pe impozitarea progresivă a veniturilor globale și a proprietăților persoanelor fizice – măsură care se impune în mod obiectiv, în condițiile mutațiilor structurale majore produse la nivelul distribuției veniturilor și averii populației în ultimii aproape 30 de ani”, a declarat ieri viceguvernatorul BNR, citat de Hotnews.

Și Academia Română s-a poziționat public împotriva cotei unice, argumentând că România înregistrează cele mai mari disparități între veniturile salariale ale cetățenilor din toate statele europene.

ANPC și Consiliul Concurenței, instrumente politice pentru colectat bani

În aceeași logică a nevoii tot mai mari de bani la buget, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) vrea să poată da amenzi sub formă de procent din cifra de afaceri, ne-au mai spus sursele noastre. 

„Se va începe o campanie de hărțuire a companiilor cu amenzi, dar vor folosi retorica naționalistă că ei apără țara și poporul. Vor începe cu băncile, pentru că ele au bani”, au precizat sursele.

De altfel, un proiect de ordonanță de urgență în acest sens a fost deja făcut public în urmă cu câteva zile. Conform proiectului, ANPC poate da amenzi de până la 5% din cifra de afaceri. După ce Guvernul le-a introdus celebra taxă „pe lăcomie”, atacul asupra băncilor nu a încetat, acestea fiind acuzate că „umflă” ratele românilor. Senatorul ALDE Daniel Zamfir a sărit la atac, invitându-l pentru explicații în Comisia economică a Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe 29 ianuarie.

„ROBOR este aranjat între bănci, este umflat în functie de cotațiile alese de BNR și care stabilesc dobânda la care sa se împrumute, când de fapt ROBOR ar trebui să se calculeze în funcție de tranzacțiile între bănci. O să vedeți ce diferență mare există între indicele ROBOR calculat în funcție de cotații”, a spus recent Zamfir.

Băncile au fost deja afectate de taxa „pe lăcomie” introdusă anul trecut. Banca Transilvania, cea mai mare instituție de credit din România, având capital românesc, a transmis o reacție foarte îngrijorătoare:

„Este o naţionalizare a profiturilor. Va crea dezechilibre imediate şi grave în sectorul bancar şi în toată economia, cu efecte directe asupra populaţiei şi antreprenorilor locali”, au precizat reprezentanții băncii, citați de Zf.ro.

În vizor sunt însă și marii comercianți, precum hipermarketurile, care ar putea fi amendate de ANPC pentru tot felul de nereguli, precum etichetarea greșită, vânzarea de produse expirate sau folosirea de practici înşelătoare.

Coalitia PSD-ALDE - sursa: Liviu Dragnea

Coalitia PSD-ALDE – sursa: Liviu Dragnea

  • Totodată, de câteva zile a început atacul public și asupra Consiliului Concurenței, o instituție care potrivit legii este independentă, dar pe care Guvernul vrea să o folosească drept instrument politic.

Consiliul Concurenței are deja dreptul să aplice amenzi raportate la cifra de afaceri, însă guvernanții vor ca instituția să finalizeze anchetele în maximum șase luni, nu în 2-3 ani, cât e necesar, tocmai pentru a putea aplica și încasa amenzi uriașe, care devin venit la bugetul de stat.

  • În această logică trebuie înțeles și ultimul atac al lui Darius Vâlcov, consilier al premierului pe zona de fiscalitate, ministrul de facto al Finanțelor, care zilele trecute, a cerut „faimosului” Consiliu al Concurenței „să nu mai tărăgăneze” investigațiile. Miza lor o reprezintă, într-o primă etapă, tot colectarea de venituri cât mai mari la buget.

După ieșirea lui Vâlcov, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituția a declanşat o analiză a nivelului ROBOR din ultima perioadă, având în vedere fluctuaţia indicatorului după apariţia OUG 114/2018.

De altfel, și Hotnews a scris ieri că Guvernul vrea să introducă într-un proiect de ordonanță inițiat de Ministerul Culturii articole care vizează eliminarea independenței Consiliul Concurenței. Oficial, proiectul de act normativ prevede înființarea, denumită pompos „Orchestra Uniunii Europene”. Neoficial, miza este obligarea Consiliului Concurenței să înceapă și să finalizeze rapid investigații, în maxim 6 luni, asupra companiilor private, ținta principală fiind în acest moment mediul bancar.

Atac în forță al ANAF. Verifică și apa de la robinet

În același timp, ANAF și-a intensificat inspecțiile și a anunțat că în acest an vor fi luate în vizor mai ales firmele mari, acuzate de externalizarea profiturilor.

„Operaţiunea «Iceberg» se va desfăşura pe întreaga durată a anului 2019 şi presupune intensificarea controalelor şi eficientizarea derulării acestora la companiile mari, cu scopul menţinerii unui tratament echidistant pentru toate categoriile de contribuabili care desfăşoară activităţi în România”, au anunţat reprezentanţii Fiscului.

Sursa: ANAF

Sursa: ANAF

De altfel, la finele anului trecut, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că este în pregătire un act normativ prin care controalele Fiscului vor fi mai mult orientate către companiile mari şi nu către cele mici, aşa cum se întâmplă în prezent.

Lipsa de venituri la bugetul de stat din partea aceasta de companii vine în special la marii şi mijlocii, nu neapărat de la cei mici”, a afirmat, pe 12 decembrie, Eugen Teodorovici, ministrul.

Reprezentanții companiei de audit EY au avertizat recent că, în prezent, controalele fiscale au devenit extrem de dure.

„Controalele din ultimul an au ridicat multe provocări pentru companii. Ţin să vă anunţ că au fost câteva controale unde s-au uitat la câteva aspecte care sunt sigură că sunt aplicabile pentru multe companii. Unul dintre subiecte a fost reprezentat de cheltuielile de protocol, unde este verificată chiar şi apa. La un control fiscal, inspecţia a solicitat societăţii să ofere o analiză a apei de la robinet, să dovedească dacă este potabilă sau nu. Pentru că societatea nu avea această analiză, s-a considerat toată cheltuiala cu apa ca fiind un beneficiu salarial impozabil“, a declarat Stela Andrei, director impozit pe venit şi contribuţii sociale la EY România, citată de Zf.ro.

Și ANAF va fi însă subordonată lui Darius Vîlcov, cercetat pentru spălare de bani. G4Media a scris recent că Vâlcov își va spori controlul asupra activității Fiscului prin intermediul Comisiei Naționale de Prognoză, instituție complet obedientă față de consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă. ANAF și Comisia de Prognoză au semnat un Acord de cooperare care prevede că Fiscul va face controalele pe baza propunerilor de la Comisia de Prognoză.

ARTICOLE SIMILARE:

ANALIZĂ. Marea ipocrizie a lui Dragnea. Pe cine ajută întoarcerea prețurilor la gaze și energie sub controlul statului

Urmează noi scumpiri la energie. Vâlcov a primit ordin de la Dragnea să mărească taxele: „Coruptule, unde ești?”

Efectele dezastruoase ale OUG 114 în sectorul gazelor: disponibilizări, investiții anulate, închideri de zăcăminte

Anton s-a răzgândit în privința taxei de 2% pentru companiile pe cărbune: „Nu mai poți să le împovărezi și cu altceva”

Noi reguli la acordarea ajutoarelor pentru încălzire. Guvernul le-a tăiat drastic pe unele dintre ele